Starea de urgență s-a încheiat, iar bilanțul celor două luni de izolare este mai aproape de scenariul cel mai optimist decât de cel mai pesimist, în care proiecțiile specialiștilor băteau spre 2.000 de decese provocate sau grăbite de COVID-19. Teama de boală și reacția rapidă a autorităților au dat rezultate, iar România nu a ajuns la situația dramatică a Franței și Spaniei, unde sistemul de urgență a fost depășit de numărul de cazuri. Dacă ne uităm la țări precum Marea Britanie, Statele Unite sau Brazilia, unde răspândirea virusului s-a făcut mai târziu și care puteau să învețe din experiența Franței și Spaniei, atunci situația din România este cu atât mai remarcabilă. Am reușit să învingem panica de la început, am depășit și criza materialelor de protecție. De-acum, chiar dacă ne va încerca un al doilea vârf al epidemiei, suntem mai pregătiți. Un lucru important, pentru că, după toate probabilitățile, virusul nu va dispărea, pur și simplu, și vom avea de conviețuit cu el destulă vreme de acum înainte.
Bilanțul luptei României cu coronavirusul trebuie pus și în context politic. Criza a prins România cu un guvern improvizat, fără majoritate în Parlament, în plin proces de forțare a unor alegeri anticipate. De aici, și anumite stângăcii din primele zile de după izbucnirea epidemiei. Schimbarea rapidă a ministrului Sănătății și promovarea pe acest post-cheie a doctorului Nelu Tătaru au fost mișcări salutare ale guvernanților. Aceasta arată, din nou, câtă nevoie avem de specialiști veritabili și de oameni de acțiune în posturile de vârf ale aparatului administrativ. O altă bilă albă pentru Guvern este că a reușit să învețe din propriile greșeli. Episoade catastrofale precum cel de la Suceava au fost stăpânite și, ulterior, evitate, bilanțul stării de urgență fiind, în clipa de față, liniștitor. Au fost, desigur, și stângăcii, mai ales la nivelul comunicării. Au apărut în presă contracte de achiziții discutabile, s-au pierdut timpi importanți în unele situații, dar asta este exact ce le reproșează presa străină propriilor guvernanți: nici aici nu am ieșit din rând, iar asta e, din nou, de bine.
Dar dacă răspunsurile la lupta cu pandemia au fost rezonabile, în ce privește viitorul, Guvernul Orban ne datorează, tuturor, mai multe clarificări. Specialiștii din Executiv ne spun să nu ne îngrijorăm, deși planurile de repornire a economiei întârzie să devină realitate. Franța și Germania tocmai au agreat un plan de recuperare de 500 de miliarde de euro, iar asta e o veste bună și pentru noi. Dar trebuie să știm să obținem banii de care aveam nevoie și, mai ales, să-i utilizăm cu folos, iar nu cum s-a întâmplat în ultimii ani cu fondurile europene. Ce-a fost mai greu a trecut, însă adevăratul bilanț va veni la sfârșit de an, exact atunci când ar putea avea loc și alegerile. Un motiv în plus și pentru guvernanți, și pentru opoziție, să vină cu planuri credibile, pentru un viitor care ne e tuturor neclar în acest moment.
