– Cât a durat „izolarea”, bucureștenii au avut parte de aer curat doar pe timpul zilei. Poluarea nu și-a abandonat pozițiile, infectând nopțile de Mai ale Bucureștiului, cu miresmele gropilor de gunoi –
Deschid ușor fereastra, centimetru cu centimetru, doar atât cât să pot simți un pic aerul de afară. Brusc, duhoarea ajunge la mine. O înjurătură și trântesc iute geamul. Doamne ferește să pătrundă în casă! Mori sufocat! Câteodată, dimineața, când mergeam cu copiii la școală, parcă am fi pășit printr-un laborator de chimie în care tocmai s-au făcut experimente. Miasma ucigătoare de peste noapte rămâne stocată în aer și o inspirăm a doua zi dimineață. O „misterioasă” poluare otrăvește de câțiva ani, tot mai agresiv, Bucureștiul, în timp ce autoritățile responsabile stau cu spatele întors.
Gazare cruntă!
„Ora 22, gazare cruntă în zona Colloseum. Ne așteaptă o noapte grea!”. „E sâmbătă dimineața și nu se poate ieși afară în Giulești. Incredibil!”. „Iohannis, spune și tu ceva, orice! Până nu te trezești dimineața și ne găsești pe toți țepeni!”. „De ce trebuie să fim otrăviți la fiecare sfârșit de săptămână? Garda de Mediu, Ministerul Mediului, nu spuneți nimic?”. Sunt doar câteva dintre miile de mesaje trimise din întreg Bucureștiul și din localitățile din jur, de către oamenii terorizați de mirosurile toxice, care inundă aerul nopților și, uneori, și al dimineților, în București. Capitala României este înconjurată de uriașe gropi de gunoi, care depozitează și ard pe ascuns tot ce trebuie să dispară rapid. Administratorii lor nu sunt obligați să publice măsurătorile emisiilor, iar autoritățile se fac că nu știu. În vremea asta, mafia gunoaielor sapă adânc în sănătatea oamenilor. La sfârșitul anului trecut, Institutul Național de Sănătate Publică a încheiat un amplu raport legat de impactul poluării din Capitală asupra locuitorilor ei. Rezultatul este înspăimântător: printre consecințele directe ale poluării se numără infarctul, accidentele vasculare, boli grave ale sistemului respirator, cancerul…
Un infractor protejat de Stat
În jumătatea de nord a orașului, toată lumea arată cu degetul spre gigantica groapă de gunoi de la Chiajna – Rudeni. Acolo locuiește un infractor, care noaptea infectează aerul orașului cu otravă, iar ziua îmbracă costumul elegant al omului de afaceri ce se jură că nu fură, deși-i arde gunoiul în gură. Infractorul are degete lungi, ce duc la cele mai înalte instituții ale statului. Așa a apărut colosul american Sterycicle pe piața românească, în 2013. An în care Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite îl amendase pentru raportarea falsă a cantității de deșeuri medicale incinerate și eliminarea otrăvii în aer deasupra statului Utah. Compania se afla sub investigații federale, cu capete de acuzare extrem de grave. Bun venit în România! În foarte scurt timp, Sterycicle a acaparat piața noastră națională de selectare, sterilizare și incinerare de deșeuri medicale periculoase! Din anchetele jurnaliștilor de la „România Liberă” și „Libertatea” aflăm că, în 2015, Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) a întocmit un dosar penal cu mai multe capete de acuzare – constituire de grup infracțional, otrăvirea apei, nerespectarea normelor de stocare a deșeurilor medicale. Dosarul, avându-l în prim-plan pe reprezentantul Sterycicle în România, continuă să fie pasat de cinci ani, de la o autoritate la alta. În 2015, Sterycicle arunca în aer liber deșeurile periculoase, acum le arde în incineratorul de la groapa de gunoi din Chiajna, administrată de imperiul Iridex. În 2016, Cristina Pașca-Palmer, singurul ministru al Mediului care a avut curajul să efectueze un control amănunțit, a concluzionat: „Întreaga instalație Iridex este exploatată în mod defectuos. Operatorul de depozit nu gestionează corect emisiile de gaz. Așadar, mirosul pe care 40% din populația Bucureștiului îl resimte este efectul cumulat al practicilor neconforme”. Garda de Mediu a dispus 21 de măsuri de remediere a problemelor, urmând ca, altfel, să-i retragă autorizația de mediu. Însă au venit alegerile, ministrul Mediului s-a aschimbat, și Garda de Mediu a intrat într-o hibernare prelungă. Dacă ar fi continuat să-și facă treaba, bucureștenii ar fi fost scutiți de 5 ani de otrăvire a aerului. Vă puteți imagina ce înseamnă pentru sănătate 5 ani de otrăvire constantă? Dar știrea-bombă abia urmează: Chiar dacă Iridex depozitează, fără vreo autorizație, gunoaie pe un teren de 5 hectare aflat în proprietatea statului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului i-a prelungit avizul pentru următorii zece ani! Și nu este vorba doar de Iridex, ci de un întreg sistem care face afaceri fabuloase din poluarea orașului, cu acordul tacit al instituțiilor statului.
Groapa de gunoi a Europei
La începutul lui 2020, Uniunea Europeană a luat o poziție amenințătoare în legătură cu poluarea, și lucrurile au început să se agite și în „Ministerul Mediului” românesc. Au apărut descoperirile. Sute de tone de deșeuri aruncate, îngropate, fumegânde, incendii în depozite părăsite, pe câmpuri. România a ajuns groapa de gunoi a Europei!, o spun reportajele Euronews, BBC, care ne arată cu degetul, fraierii continentului. Filmări cu nori grei de fum ce-i fac pe oameni să se ascundă în case, prin toată țara, fac înconjurul internetului. „În atenția Gărzii de Mediu” este o pagină de facebook pe care cetățenii postează zilnic poze și filmări cu bombe ecologice, deșeuri aruncate, deversări toxice, și sunt cu sutele. După atâția ani în care instituțiile de mediu ale statului au funcționat după principiul „poluatorul nostru, stâpânul nostru!”, brusc, Garda de Mediu s-a activat și aleargă dintr-un loc în altul, dă amenzi, încearcă să țină dezastrul sub control. Din cauza unei politici primitive în acest domeniu, România nu-și poate gestiona propriile gunoaie. Dar importă la greu gunoi. Importuri oficiale, pentru că prețul dispariței gunoaielor în România este de peste cinci ori mai mic decât în Occident! În plus, deșeuri ilegale, periculoase, ce continuă să împânzească țara, ascunse în tiruri sau în vapoare. În Italia, timp de 20 de ani, clanurile napoletane au câștigat miliarde de euro din aducerea și arderea în sudul țării a deșeurilor toxice. Impactul asupra sănătății localnicilor a fost devastator, numărul bolilor grave depășea dublul mediei pe țară. Oamenii au pornit la luptă înaintea justiției, au organizat pichete ce nu mai permiteau tirurilor să treacă, au împiedicat deschiderea unor noi gropi de gunoi. Afacerea s-a mutat de câțiva ani în Europa de Est. Nivelul ridicat al corupției face din România o țintă preferată.
În noaptea când s-a înroșit Bucureștiul
Timp de două luni, până la apariția pandemiei, cel mai disputat subiect în societatea românească a fost poluarea. La miezul nopții de 1 martie, lucrurile au luat-o total razna. „S-a înroșit Bucureștiul!”. Harta calității aerului zvâcnea plină de puncte roșii, de parcă orașul ar fi fost sub asediu. Chiar și rețeaua oficială, cea a Ministerului, care nu măsoară cele mai periculoase particule, arăta depășiri uriașe. În unele zone, cu 1000% față de nivelul maxim admis pentru sănătatea oamenilor! Se estimează că, la acea oră, Bucureștiul respira cel mai poluat aer din întreaga Europă. De dimineață, niciun anunț oficial nu a prevenit populația, așa încât mamele au ieșit cu bebelușii în parc, copiii au pornit spre școli, iar oamenii au așteptat autobuzul în acel aer otrăvit. A urmat o serie de controale fără precedent la posibilii poluatori din acea noapte. Anchetatorii italieni folosesc drone pentru a stabili exact sursa poluării, la noi, se trimit comisari a doua zi, pentru că noaptea nu lucrează nimeni în acest domeniu. Cum poți afla a doua zi ce s-a ars peste noapte, la o groapă uriașă de gunoi? Au fost amendate familii de romi ce ard anvelope, operatori cu incineratoare, marile Centrale Electrice și de Termoficare, și, în sfârșit, Primăria Municipiului București și primăriile de sector. În schimb, la aproape trei săptămâni după epidodul 1 martie, rezultatul controlului Gărzii de Mediu la Iridex semăna cu o bătaie amicală pe spatele unei vechi cunoștințe pe care e mai bine să nu o superi. Senzația generală este că se trage de timp, că adevărații poluatori de noapte rămân protejați, că în continuare sănătatea bucureștenilor nu contează pentru autorități. Crima se repetă noapte de noapte.
Nu vă deranjați, ăștia doar ne otrăvesc!
Suntem la mijlocul lunii mai, în plină pandemie. Apar tot mai multe rapoarte științifice despre impactul crescut al virusului în zonele poluate, acolo unde oamenii au deja sistemele respirator și imunitar afectate. Oricât de cinic ar suna, unele rapoarte susțin că, în unele zone, virusul a salvat mai multe vieți decât a luat. Stoparea traficului și a activităților industriale a adus aer curat în zonele roșii ale poluării mondiale, care ucide anual 8 milioane de oameni pe glob, după spusele Organizației Mondiale a Sănătății. România tocmai a fost trimisă în judecată de Comisia Europeană, pentru incapacitatea autorităților de a limita poluarea din București, ceea ce înseamnă că e grav, foarte grav. Chiar și în zilele stării de urgență, când traficul s-a redus drastic, ploaia a spălat străzile în locul Primăriei, iar vântul a împrăștiat din poluanți, indicii calității aerului tot arată zile cu o poluare intensă. „La București, respirăm aer de munte!”, se mândrește ministrul Mediului (un ministru care și-a pierdut credibilitatea). Plin de speranță, deschid larg fereastra, bucuros să primesc în casă acest aer de munte, când deodată, mă izbește același miros ucigaș, care otrăvește nopțile orașului. Miroase a materii organice alterate, a carne stricată, a chimicale, simți că, dacă te-ar prinde afară, ai cădea gazat. Dreptul la aer curat este trecut în Constituția țării, dar sute de mii de bucureșteni sunt otrăviți în casele lor.
Noapte bună, Iridex și Sterycicle, știu că îmi vegheați somnul! Vise plăcute despre o Românie normală, domnule Președinte, nu vă deranjați! Noapte bună, Ministerul Mediului, Garda de Mediu, DNA, DIICOT, am înțeles cât de mult vă pasă de mine și de noi toți!
Foto: Mediafax (2), Agerpres (1)