Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Auschwitzul din București își repornește furnalele

Protestul”Vrem să știm ce aer respirăm”, organizat de comunitatea Declic pe 4 martie 2020

– Cât a durat „izolarea”, bucureștenii au avut parte de aer curat doar pe timpul zilei. Poluarea nu și-a abandonat pozițiile, infectând nopțile de Mai ale Bucu­reștiului, cu miresmele gropilor de gunoi –

Deschid ușor fereastra, centimetru cu cen­ti­metru, doar atât cât să pot simți un pic aerul de afară. Brusc, duhoarea ajunge la mine. O înjurătură și trântesc iute geamul. Doam­­ne ferește să pătrundă în casă! Mori sufocat! Câteo­dată, dimineața, când mergeam cu copiii la școală, parcă am fi pășit printr-un laborator de chi­mie în care tocmai s-au făcut experimente. Miasma ucigă­toare de peste noapte rămâne stocată în aer și o in­spirăm a doua zi dimineață. O „mis­terioasă” polua­re otră­vește de câțiva ani, tot mai agresiv, Bucu­reș­tiul, în timp ce auto­ritățile respon­sabile stau cu spa­tele întors.

Gazare cruntă!

„Ora 22, gazare cruntă în zona Colloseum. Ne așteaptă o noapte grea!”. „E sâmbătă dimineața și nu se poate ieși afară în Giulești. Incredibil!”. „Iohannis, spune și tu ceva, orice! Până nu te tre­zești dimineața și ne găsești pe toți țepeni!”. „De ce trebuie să fim otrăviți la fiecare sfârșit de săp­tămână? Garda de Mediu, Ministerul Mediului, nu spuneți nimic?”. Sunt doar câteva dintre miile de mesaje trimise din întreg Bucureștiul și din locali­tățile din jur, de către oamenii terorizați de miro­surile toxice, care inundă aerul nopților și, uneori, și al dimineților, în București. Capitala României este înconjurată de uriașe gropi de gunoi, care de­pozitează și ard pe ascuns tot ce trebuie să dispară rapid. Administratorii lor nu sunt obligați să pu­bli­ce măsurătorile emisiilor, iar autoritățile se fac că nu știu. În vremea asta, mafia gunoaielor sapă adânc în sănătatea oamenilor. La sfârșitul anului tre­cut, Institutul Național de Sănătate Publică a încheiat un amplu raport legat de impactul poluării din Capitală asupra locuitorilor ei. Rezultatul este înspăimântător: printre consecințele directe ale poluării se numără infarctul, accidentele vasculare, boli grave ale sistemului respirator, cancerul…

Un infractor protejat de Stat

În jumătatea de nord a orașului, toată lumea ara­tă cu degetul spre gigantica groapă de gunoi de la Chiajna – Rudeni. Acolo locuiește un infractor, care noaptea infectează aerul orașului cu otravă, iar ziua îmbracă costumul elegant al omului de afaceri ce se jură că nu fură, deși-i arde gunoiul în gură. Infractorul are degete lungi, ce duc la cele mai înal­te instituții ale statului. Așa a apărut colosul ame­rican Sterycicle pe piața românească, în 2013. An în care Agenția pentru Protecția Mediului din Sta­tele Unite îl amendase pentru raportarea falsă a can­tității de deșeuri medicale incinerate și elimi­narea otrăvii în aer deasupra statului Utah. Com­pania se afla sub investigații federale, cu capete de acuzare extrem de grave. Bun venit în România! În foarte scurt timp, Sterycicle a acaparat piața noas­tră națională de selectare, sterilizare și incine­rare de deșeuri medicale periculoase! Din anche­te­le jurnaliștilor de la „România Liberă” și „Liber­ta­tea” aflăm că, în 2015, Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) a întocmit un dosar penal cu mai multe capete de acuzare – constituire de grup infracțional, otrăvirea apei, nerespectarea normelor de stocare a deșeurilor medicale. Dosarul, avându-l în prim-plan pe reprezentantul Sterycicle în România, con­tinuă să fie pasat de cinci ani, de la o autoritate la alta. În 2015, Sterycicle arunca în aer liber deșeu­rile periculoase, acum le arde în incineratorul de la groapa de gunoi din Chiajna, administrată de impe­riul Iridex. În 2016, Cristina Pașca-Palmer, singu­rul ministru al Mediului care a avut curajul să efec­tueze un control amănunțit, a concluzionat: „În­trea­ga instalație Iridex este exploatată în mod de­fectuos. Operatorul de depozit nu gestionează co­rect emisiile de gaz. Așadar, mirosul pe care 40% din populația Bucureștiului îl resimte este efectul cumulat al practicilor neconforme”. Garda de Me­diu a dispus 21 de măsuri de remediere a proble­me­lor, urmând ca, altfel, să-i retragă autorizația de mediu. Însă au venit alegerile, ministrul Mediului s-a aschimbat, și Garda de Mediu a intrat într-o hi­bernare prelungă. Dacă ar fi continuat să-și facă treaba, bucureștenii ar fi fost scutiți de 5 ani de otră­vire a aerului. Vă puteți imagina ce înseamnă pentru sănătate 5 ani de otrăvire constantă? Dar știrea-bombă abia urmează: Chiar dacă Iridex de­pozitează, fără vreo autorizație, gunoaie pe un teren de 5 hectare aflat în proprietatea statului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului i-a prelungit avizul pentru următorii zece ani! Și nu este vorba doar de Iridex, ci de un întreg sistem care face afaceri fabuloase din poluarea orașului, cu acordul tacit al instituțiilor statului.

Groapa de gunoi a Europei

La începutul lui 2020, Uniunea Europeană a luat o poziție amenințătoare în legătură cu polua­rea, și lucrurile au început să se agite și în „Minis­terul Mediului” românesc. Au apărut descoperirile. Sute de tone de deșeuri aruncate, îngropate, fume­gânde, incendii în depozite părăsite, pe câmpuri. România a ajuns groapa de gunoi a Europei!, o spun reportajele Euronews, BBC, care ne arată cu degetul, fraierii continentului. Filmări cu nori grei de fum ce-i fac pe oameni să se ascundă în case, prin toată țara, fac înconjurul internetului. „În aten­ția Gărzii de Mediu” este o pagină de facebook pe care cetățenii postează zilnic poze și filmări cu bom­be ecologice, deșeuri aruncate, deversări toxi­ce, și sunt cu sutele. După atâția ani în care in­sti­tu­țiile de mediu ale statului au funcționat după princi­piul „poluatorul nostru, stâpânul nostru!”, brusc, Garda de Mediu s-a acti­vat și aleargă dintr-un loc în altul, dă amenzi, încear­că să țină dezastrul sub control. Din cauza unei po­litici primitive în acest do­meniu, România nu-și poa­te gestiona propriile gunoa­ie. Dar importă la greu gunoi. Importuri ofi­ciale, pentru că prețul dis­pariței gunoaielor în Ro­mâ­nia este de peste cinci ori mai mic decât în Oc­cident! În plus, deșeuri ile­­gale, periculoa­se, ce con­ti­­nuă să împân­zeas­că țara, as­cunse în ti­ruri sau în va­poare. În Ita­lia, timp de 20 de ani, cla­nurile napo­letane au câști­gat mi­liarde de euro din aduce­rea și ar­derea în sudul țării a de­șeurilor toxice. Im­­pac­tul asupra sănătății lo­calni­ci­lor a fost devas­ta­tor, nu­mă­rul bolilor gra­ve depă­șea dublul mediei pe țară. Oamenii au pornit la luptă înaintea justiției, au orga­ni­zat pichete ce nu mai per­miteau tirurilor să trea­că, au împiedicat deschi­derea unor noi gropi de gu­noi. Afacerea s-a mutat de câțiva ani în Europa de Est. Nivelul ridi­cat al corupției face din România o țintă preferată.

În noaptea când s-a înroșit Bucureștiul

Timp de două luni, până la apariția pandemiei, cel mai disputat subiect în societatea românească a fost poluarea. La miezul nopții de 1 martie, lucru­rile au luat-o total razna. „S-a înroșit Bucureștiul!”. Harta calității aerului zvâcnea plină de puncte roșii, de parcă orașul ar fi fost sub asediu. Chiar și re­țeaua oficială, cea a Ministerului, care nu măsoară cele mai periculoase particule, arăta depășiri uria­șe. În unele zone, cu 1000% față de nivelul maxim admis pentru sănătatea oamenilor! Se estimează că, la acea oră, Bucureștiul respira cel mai poluat aer din întreaga Europă. De dimineață, niciun anunț oficial nu a prevenit populația, așa încât mamele au ieșit cu bebelușii în parc, copiii au pornit spre școli, iar oamenii au așteptat autobuzul în acel aer otrăvit. A urmat o serie de controale fără precedent la posibilii poluatori din acea noapte. Anchetatorii italieni folosesc drone pentru a stabili exact sursa poluării, la noi, se trimit comisari a doua zi, pentru că noaptea nu lucrează nimeni în acest domeniu. Cum poți afla a doua zi ce s-a ars peste noapte, la o groapă uriașă de gunoi? Au fost amendate familii de romi ce ard anvelope, operatori cu incineratoare, marile Centrale Electrice și de Termoficare, și, în sfâr­șit, Primăria Municipiului București și primă­riile de sector. În schimb, la aproape trei săptămâni după epidodul 1 martie, rezultatul controlului Găr­zii de Mediu la Iridex semăna cu o bătaie amicală pe spatele unei vechi cunoștințe pe care e mai bine să nu o superi. Senzația generală este că se trage de timp, că adevărații poluatori de noapte rămân protejați, că în continuare sănătatea bucureștenilor nu contează pentru autorități. Crima se repetă noap­­te de noapte.

Nu vă deranjați, ăștia doar ne otrăvesc!

Suntem la mijlocul lunii mai, în plină pande­mie. Apar tot mai multe rapoarte științifice despre impactul crescut al virusului în zonele poluate, acolo unde oamenii au deja sistemele respirator și imunitar afectate. Oricât de cinic ar suna, unele ra­poarte susțin că, în unele zone, virusul a salvat mai multe vieți decât a luat. Sto­pa­rea traficului și a acti­vități­lor industriale a adus aer cu­rat în zonele roșii ale poluării mondiale, care ucide anual 8 milioane de oameni pe glob, după spu­sele Orga­nizației Mon­­diale a Sănă­tății. Româ­nia tocmai a fost trimisă în judecată de Co­mi­sia Euro­peană, pentru inca­pa­citatea autorităților de a limita po­luarea din Bucu­rești, ceea ce înseamnă că e grav, foarte grav. Chiar și în zilele stării de urgență, când traficul s-a redus drastic, ploa­ia a spălat străzile în locul Pri­măriei, iar vântul a îm­prăș­tiat din po­luanți, in­dicii calității ae­rului tot arată zile cu o po­luare intensă. „La Bu­cu­rești, res­pirăm aer de mun­te!”, se mân­drește mi­nis­trul Me­diu­lui (un ministru care și-a pierdut credibili­tatea). Plin de speranță, des­chid larg fereastra, bucuros să primesc în casă acest aer de munte, când deodată, mă izbește a­ce­lași miros ucigaș, care otră­vește nop­țile ora­șu­lui. Miroa­se a materii orga­nice alte­rate, a carne stricată, a chimicale, simți că, dacă te-ar prinde afară, ai că­dea gazat. Dreptul la aer curat este trecut în Con­stituția țării, dar sute de mii de bucureșteni sunt otrăviți în casele lor.

Noapte bună, Iridex și Sterycicle, știu că îmi vegheați somnul! Vise plăcute despre o Românie normală, domnule Președinte, nu vă deranjați! Noap­te bună, Ministerul Mediului, Garda de Me­diu, DNA, DIICOT, am înțeles cât de mult vă pasă de mine și de noi toți!

Foto: Mediafax (2), Agerpres (1)

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian