Imunitate și coronavirus

– Brusc, au apărut peste tot indicații în ceea ce privește întărirea sistemului imunitar împotriva noului Coronavirus. Sunt doar „Fake News” sau nu? –

Teama de molipsirea cu coronavirus a dus la apariția a tot felul de sfaturi pri­vind posibile măsuri preventive, care mai de care mai năstrușnice: există țări unde oa­menii își vâră – preventiv – ghimbir într-o nară și usturoi în cea­laltă! Nu e doar ridicol, dar nu ajută la nimic.

Principial, corectă este întărirea imunității printr-o alimentație echilibrată (din care nu trebuie să lipsească nici ghimbirul, nici usturoiul), prin mișcare și printr-un somn suficient. La care se adaugă un număr mare de substanțe nutritive vegetale și vitamine, care pot influența sistemul nostru imunitar. Astfel, s-a dovedit în mod știin­țific faptul că vitaminele A, C, D, dar și B9, B12 și B6 contribuie decisiv la funcționarea normală a sistemului imunitar. Cu o condiție: să fie pre­luate din alimente, și nu pe cale sintetică. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să apelăm la cantități mari, nici măcar în cazul unei pandemii cu coronavirus. Dar există numeroși experți auto­declarați, care au speriat oamenii recoman­dân­du-le să ia doze foarte mari de vitaminele D și C.

Un lucru important trebuie reținut: nu există suplimente alimentare care pot îm­piedica infectarea cu coronavirus și cu care s-ar putea trata persoanele deja infectate. Pentru că acest virus a devenit cunoscut abia de curând, nu există încă studii care să de­mon­streze eficiența anumitor plante, vita­mine sau substanțe mine­rale împotriva lui.

În numeroase țări, responsabilii cu pro­bleme de sănătate avertizează împotriva unor oferte publicitare, făcute pe internet, care promit „combaterea” virusului. Ele nu au fost cercetate științific, cel puțin nu în privința coronavirusului.

O altă recomandare a medicilor: mai ales „aprovizionarea” cu vitamina D ar fi bine să se producă nu cu tablete, ci prin alimentație și sinteza proprie pielii. În lunile de vară, ne­cesarul poate fi acoperit cu ajutorul plimbă­rilor în aer liber și purtând o îmbrăcăminte adecvată (ușoară, mâneci scurte…).

Restricție la burgeri

Dacă un copil de 12 ani este întrebat ce doreşte să mănânce – un burger sau o bucată de pui fiert – răspunsul va fi, aproape sigur, un burger. Pentru că adolescenții și tinerii (în general) nu-și prea fac probleme legate de sănătate. Un studiu efectuat la „Institutul Robert Koch” din Berlin arată că în această privință un rol important îl joacă și modul în care cresc tinerii: ei consumă o cantitate mare de fast-food, mai ales dacă petrec timp îndelungat în fața televizorului sau pe internet. Un rezultat ase­mănător este obținut și de un studiu din Statele Unite: copiii expuși la reclamele cu fast-food mănâncă o cantitate dublă, în comparație cu cei neinfluențați de aceste reclame, chiar dacă propriii lor părinți nu sunt mari consumatori de fast-food. Recent, societățile de studiere a diabetului din unele țări europene au cerut interzicerea publică a promovării produselor nesănătoase care țintește direct copiii și adolescenții. Dar un consum ridicat de fast-food favo­rizează adipozitatea, diabetul și afecțiunile cardiovasculare – nu doar la copii, ci și la persoanele adulte.

Gura, o adevărată „arhivă”

Stomatologii ar avea multe de spus despre viaţa noastră, pentru că dinții povestesc totul despre ea, precum un jurnal zilnic. Dar nu doar despre cariile provocate de dulciurile mâncate… Antropologii Univer­sității din New York au descoperit faptul că și evenimentele extrem de importante din viață, precum sarcina, menopauza, bolile cronice sau detenția (statul la închisoare) acționează asupra dinților. „Scheletul nostru nu e un organ stabil”, spune Paola Cerrito, conducătoarea studiului. În cadrul cercetărilor efectuate, oamenii de știință s-au con­centrat asupra „cimentului” rădăcinilor, adică acel os care le înconjoară. Și care crește în straturi, asemănător cu inelele anua­le ale copacilor. Modificările microstructurii țesutului osos pot data cu precizie întâm­plările care ne-au marcat fizic şi psihic.

Momentul oportun al luării medicamentelor

Pentru ca medicamentele să-și facă efectul dorit este important, pare-se, și momentul zilei în care sunt administrate. Mai ales în cazul hiperten­siunii arteriale.

Noi, oamenii, suntem niște „adepți” ai obiceiu­rilor fixe, punem mare preț pe ritualuri, și acesta e motivul pentru care numeroși pacienți își iau medicamentele zilnice imediat după deșteptare. Fiindcă și în cazul medicamentelor este valabilă, precum în cazul tuturor îndatoririlor noastre, urmă­toarea teorie: ce e făcut e bine făcut și nu mai poate fi uitat. Dar un studiu spaniol, efectuat pe o durată mai lungă de timp, arată că momentul ad­ministrării are un rol important în ceea ce privește efectul medicamentelor, și că în cazul hipoten­soarelor, de exemplu, administrarea este mai efi­cientă seara, înainte de culcare, decât dimineața.

Pentru acest studiu, cercetătorii au însoțit, vre­me de 6 ani, 19.000 de pacienți cu hipertensiune. Rezultatul: tensiunea arterială a participanților a fost semnificativ mai redusă în cazul celor ce-și luau tabletele seara, nu dimineața. Și riscul unor îmbolnăviri ulterioare, precum infarctul, atacul cerebral și arterioscleroza a fost mai scăzut cu 50% la grupul respectiv. O cauză ar putea fi faptul că efectul medicamentelor hipotensoare apare, adeseori, cu o întârziere de câteva ore. Deci, ad­ministrate seara, acestea și-au făcut efectul dimi­neața, când, statistic, se înregistrează un număr mai mare de infarcturi. Pe parcursul unei zile, ten­siunea arterială este supusă unor osci­lații regulate, la majoritatea oamenilor este mai ridicată dimi­neața și după masa și scade în timpul somnului.

Dar și alte medicamente par a fi mai eficiente dacă sunt administrate seara – de pildă antidepre­sivele cu efect calmant. Luate dimineața ar fi contraproductiv. În schimb, medicamentele pentru pre­venirea osteoporozei sunt mai eficiente dimi­neața. Deci: întrebați me­dicul, când vi le prescrie, care ar fi momentul pro­pice administrării lor.

Atenție la „capcana” somnului

Înainte vreme serile aveau o structură foarte clară: la ora 20 începea jurnalul de seară de la televizor, la 21,45 se termina filmul, după care sosea vremea culcatului. Acum, vedem seară de seară niște seriale fără cap și coadă și, odată „culcați”, mai răspundem, în pat, la niște e-mail-uri. Și adormim mai târziu decât ar trebui ca să ne fie bine. Căci cercetătorii de la Universitatea „Notre Dame” din SUA au descoperit faptul că a doua zi inima are de furcă, bătând mai repede, chiar dacă întârzierea a fost de doar 30 de minute. Experții le recomandă adulților 7-8 ore de somn pe noapte. „Dar chiar dacă acestea sunt respectate, faptul că adormim fie şi cu o ju­mătate de oră mai târziu face ca pulsul să crească atât peste noapte, cât și a doua zi”, spun experții. Așadar, pentru unii oameni e mai bine să respecte cu stricteţe timpul rezervat somnului, inclusiv la sfârșit de săptămână.