Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Boala mileniului trei – VREMEA

Foto: Dreamstime – 2

• Buletinele meteo ne influențează puternic starea de spirit și sănă­tatea. Așa cum se întâmplă și în ultima vreme, când zilele reci și plo­ioa­se alter­nează cu cele fierbinți. Un specialist al problemei, d-na dr. NANA MARIA PREDA din Cluj, răspunde la întrebări și oferă soluții •

„Țuica, mai tare decât medicamentele”

– În vara care tocmai a început, zilele senine alternează cu valuri de ploi. De ce le dă de furcă unora dintre noi această schimbare permanentă a vremii?

– Între retragerea unui front atmosferic și apro­pie­rea celuilalt, asupra noastră acționează – într-o pe­ri­oadă scurtă de timp, o mulțime de in­fluențe me­teo­rologice. Tem­pe­ratura, presiunea aerului, umiditatea, încăr­că­tura elec­trică din aer, lumina și cir­cu­lația ae­ru­lui se modifică, și nu toți oa­me­nii suportă la fel de bine aceste mo­di­ficări. O trei­me din locuitorii Europei nu se sin­chi­sesc de schim­bările de vre­me: organismul sănătos se descurcă bine cu variațiile climaterice și suportă fără proble­me diferențele mari de tem­peratură. O altă trei­me sunt afectați ușor, adică se simt puțin mai obosiți, iar ultima treime au probleme de sănătate im­por­tante. La aceste schimbări de vreme, femeile reac­țio­nează de 3-4 ori mai frec­vent decât bărbații, astfel că cele care se plâng mai tot timpul de dureri de cap și amețeli ar trebui crezute. Nu este vorba de un pretext.

– La loc de frunte, între factorii meteo nega­tivi, se află presiunea atmosferică. Ne putem antrena ca să luptăm cu ea?

– Împotriva presiunii atmosfe­rice scăzute ne putem „căli” ieșind afară la aer, indiferent de vre­me, cel puțin o jumătate de oră pe zi. Și suplimen­tele alimentare, mai ales magneziul, seleniul și anti­­oxidanții, aju­tă organismul să se adapteze la climă.

– Conform unui studiu, orășenii sunt mult mai sensi­bili la schimbările de vreme, decât oamenii de la țară.

– Probabil fiindcă cei de la țară se mișcă mai mult în aer liber și nu-și petrec timpul în automo­bile și birouri climatizate sau în case bine încăl­zite.

– Mulți dintre ei se „înarmează” cu un păhă­rel de rachiu băut dis-de-dimineață. De ce?

– Pentru că țuica are un efect re­gulari­zator asu­pra sistemului ner­vos vegetativ și întărește orga­­nis­­mul. Un studiu efectuat recent pe 14.000 de su­biecți sensi­bili la schimbările de vreme arată că un pă­hă­rel mic de țuică consumat zil­nic a dus foar­te repede la dis­pa­riția durerilor de cap sau a dere­glă­rilor de somn. Și în ca­zul pacienților suferinzi de mi­grenă, ra­chiul s-a do­vedit a fi mai eficient decât medica­men­tele. Un efect pozitiv are și ceaiul de mentă.

Cea mai afectată e inima

Foto: Shutterstock

– Deci, nu suntem ipohondri dacă ne dor genunchii când bate vântul dinspre răsărit?

– În niciun caz: afecțiunile provocate de vreme trebuie luate în serios. Un studiu efectuat în Franța arată că atunci când temperatura zilei scădea cu 10°, numărul infarctelor creștea cu 13 procente. Iar când presiunea atmosferică se modifica cu 10 milibari, rata infarctului creștea cu până la 12%. În mod evident, odată cu vremea se modifică și ten­siunea arterială a pacienților. Iar acest fapt demon­strează că vre­mea influențează starea de sănătate.

– Cum poate face un front de ploi, de exemplu, să crească tensiunea arte­rială ?

– Iată o întrebare dificilă. Unii cercetători pre­su­pun că instabilitatea presiunii atmosferice dere­glează cantitatea de lichid și organul de echilibru existent în ure­chea internă, influențând astfel ten­siunea arte­ria­lă și coagularea sângelui. Alții sus­pec­tează electri­ci­ta­tea atmos­fe­rică: s-ar părea că mai ales pe furtună, io­nii invi­zibili „răpăie” pe creierul nostru, afectând pro­du­cerea serotoninei. În acest caz, devenim depresivi, suntem mai sen­sibili la durere sau avem probleme cu sto­ma­cul, intes­tinul și digestia. Și așa-numiții „sfe­rics” (unde radio emise de fulgere) pot ac­ționa, pare-se, asupra dispoziției sufletești și asupra să­nătății.

De ce se acrește laptele în frigider…

– Se spune că impulsurile electromagnetice care se produc mai ales pe furtună acresc laptele, întărâtă albinele și nu lasă să dospească aluatul cu drojdie…

– Fenomenul laptelui prins – inclusiv în frigider – i-a preocupat până-n zilele noastre pe mulți cer­ce­tă­tori. Singura concluzie: impulsurile electro­mag­netice sau anumite câm­puri electrice acce­le­rea­ză – în mod evident – dez­vol­ta­rea bacteriilor. Dar de ce nu dos­pește aluatul pe furtună sau de ce își ies albinele din fire ră­mâ­ne o enigmă.

– Tot impulsurile electro­mag­netice instigă și baro­metrele țărănești, făcute din mațe uscate de animale, să coboare seara, când vine vremea rea.

– Așa se presupune, dar faptul nu a fost con­firmat. Cert este că și bro­tăceii care trăiesc pe co­paci coboară cu câteva zile înainte de schimbarea vremii. Avem de-a face cu un instinct primar. În na­tură, fenomenul este valabil și în cazul rândune­le­lor: când zboară la mică înălțime, se strică vre­mea.

– Care este clima ideală pentru sufletul și trupul celor chinuiți de instabilitatea vremii?

– Presiunea atmosferică ridicată stabilă, aerul marin răcoros și uscat. În ase­menea condiții, nici cei mai sensibili n-au motive să se plângă. În cel mai rău caz – la unii dintre ei –, crește ușor ten­siunea arterială.

– Și în ce condiții de climă suferă cel mai mult orga­nis­mul?

– Când aerul este cald și umed – un adevărat coș­­mar pentru persoanele sensibile. Când un ase­menea front atmosferic se abate asupra noastră, foar­te mulți oameni se plâng de migrene, astm, de­presii, probleme de circulație, dereglări de somn sau infecții. Bătă­tu­rile și dinții încep să doară, coa­gularea sângelui are de suferit, și apare pericolul trom­bozelor. Și fronturile at­mosferice venite din­spre Nord, care aduc mase de aer rece și umed și ploi inter­minabile, pro­duc o serie în­trea­gă de sufe­rințe: dureri ab­do­mi­nale și reumatice, cica­trice du­re­roase și an­gi­nă pec­to­rală. De altfel, ma­joritatea in­farctelor se pro­duc iarna – 88% din cauza unui front de aer rece și a unei pre­siuni atmosferice scăzute.

– Vremea nu poate fi schimbată. Ne putem alina, mă­car, durerile provocate de ea?

– Cei care știu ce pot aduce schimbările clima­te­rice bruște ar trebui să țină un regim pe toată du­rata vie­ții: fără grăsimi animale și carne de porc. În schimb: mâncăruri ușoare, cu legu­me din bel­șug, fibre cu moderație și multă mișcare.

– Pentru un concediu plăcut ar trebui să ținem seama de bio-climă?

– Așa ar fi oportun: cei care suferă, de pildă, de du­reri reumatice ar trebui să opteze pentru o zonă caldă și uscată. Cei predispuși la migrene ar fi bine să evite regiunile sudice, cu vânt.

– Și căror persoane le recoman­dați aerul marin?

– Astmaticilor, alergicilor sau hipo­tensivilor. Pen­tru că iodul și sarea din aerul marin (sărac în aler­geni) învio­rează metabolismul și dilată bronhiile, iar vântul și schimbarea de temperatură antrenează cir­cu­lația sângelui. În orice caz, persoanele hiper­tensive sau cele cu probleme cardiace și dereglări ale glandei ti­roide ar fi bine să-și petreacă vacanța în zonele de deal, cu climă blândă, sau în zonele joase de munte.

Remedii ale medicinei alternative

– Homeopatie: natrium sulfuricum și hepar sulfur (pentru astm)

– Acupunctură.

– Macrobiotică (alimentație bazată exclusiv pe cereale).

– Plante: roiniță, sunătoare.

– Masajul cefei și al calotei craniene, cu vârful degetelor.

– Respirații complete, în reprize de 5-10 exer­ciții.

– Săruri minerale: seleniu, magneziu, calciu, fier.

Influența condițiilor meteorologice asupra afecțiunilor curente

– Astmul – Crizele se declanșează când tem­peratura scade brusc, când presiunea atmo­sfe­rică scade și viteza vântului crește conco­mitent. Cri­zele sunt mai frecvente iarna, dar se multiplică acum, în iunie, și spre finalul toamnei.

– Bronșita – Bronșita cronică se agravează pe timp urât, mai ales când aerul este poluat și tem­pe­ratura scade. Crizele sunt frecvente iarna, dar și va­ra, în zilele calde, cu ceață umedă.

– Reumatismul și artrita – Crizele se de­clanșează cel mai adesea când subiectul e expus unei scăderi de temperatură a aerului sau pe vre­me de vânt pu­ternic. Crizele de artrită sunt mai frecvente toamna și la începutul iernii.

– Afecțiunile cardiace (hipertensiune, infarct) – Apar de obicei când presiunea atmo­sferică scade sau după o scădere bruscă a tem­peraturii.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian