Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

PETRIȘOR PEIU: „Toată economia României trebuie deblocată rapid”

Petrișor Gabriel Peiu este unul dintre cei mai respectați analiști de politici eco­no­mice pe care îi are România. Doctor al Uni­versității Politehnice din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) şi al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agenției pentru Investiții Străine (2003-2004), și este astăzi coor­donator al Departamentului de Analize Eco­nomice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN).

„Faptul că unele afaceri rămân cu lacătul pe ușă produce efect în lanț”

– Sunteți un fin observator al vieții politice și economice românești și, de multe ori, faceți prognoze surprinzătoare, prin exactitatea lor. De aceea vă întrebăm ce ar trebui făcut pentru redresarea rapidă a economiei, înainte de a intra pe făgașul unei crize grave…

– Întâi de toate, economia trebuie deblocată. Restricțiile să înceteze și să fie permisă funcțio­narea tuturor sectoarelor economiei. Dacă este ne­cesar, se pot găsi măsuri sanitare care să nu permită extinderea îmbolnăvirilor cu coronavirus, astfel încât totuși economia să funcționeze. Consider că este o eroare majoră faptul că s-a întârziat reluarea activității în anumite domenii. Mai ales că este foarte greu să găsești o justificare reală pentru aceas­tă întârziere. De exemplu, în sectorul Ho-Re-Ca (hoteluri, restaurante, cafenele). La hoteluri s-a dat drumul, dar dacă restaurantele lor rămân în­chise, funcționarea hotelurilor este destul de difi­cilă. Este inexplicabil de ce sunt redeschise sălile de jocuri mecanice, dar nu și restaurantele. Faptul că unele afaceri rămân cu lacătul pe ușă produce efecte în lanț. În urma pandemiei avem un milion de șomeri. Este extrem de grav. De asemenea, se înregistrează un fenomen de decapitalizare, care afectează în primul rând firmele cu capital româ­nesc. Astfel încât, din ce în ce mai multe cote de piață din sectoarele unde mai operează firmele cu capital românesc vor fi preluate de firmele cu ca­pital străin. Și asta va avea consecințe. Uitați-vă, de pildă, că, de când capitalul străin a devenit ma­jo­ritar în comerțul cu amănuntul, am început să avem o creștere tot mai mare a deficitului comer­cial. Pentru că toate bunurile comercializate în magazinele acestor firme sunt importate. Toate acestea sunt lucruri la care guvernanții nu par atenți și cu care Opoziția nu-și bate capul.

– De ce credeți că nu urgentează guvernul rezolvarea situației pe care o prezentați: nu are oameni capabili să descifreze corect realitatea economică?

– Cred că sunt mai multe motive care pot fi luate în calcul în analiza guvernării în perioada epidemiei. Unul ar fi că este mult mai simplu să închizi tot și să pui restricții severe, decât să gândești proceduri – poate complicate, dar nu mai puțin necesare – care să permită companiilor să funcționeze. În al doilea rând, fără îndoială că guvernul își caută o motivație pentru dificultatea de a stăpâni cheltuielile bugetare, ieșite din matca normalității. Iar un alt treilea motiv este că, în această perioadă, guvernul poate face tot felul de achiziții fără licitație și departe de ochiul atent al presei sau al opiniei publice, satisfăcându-și, astfel, clientela de partid.

„Tactica PSD este simplă: să tragă de timp cât mai mult, ca să lase PNL să greșească”

– Unii comentatori politici mai vehiculează un motiv al mersului de melc în zona economiei: guvernul PNL și-ar dori prelungirea cât mai mult a mandatelor aleșilor locali și ale parlamentarilor și de aceea vrea să țină totul blocat, indiferent de costuri. Îi vedeți pe guvernanți capabili de un asemenea cinism?

– Cred că mai degrabă asta e dorința celui mai mare partid de opoziție, a PSD, care speră că este avantajat de trecerea timpului, pentru că PNL se erodează la guvernare. Tactica PSD este simplă: să tragă de timp cât mai mult, ca să lase PNL să greșească, să comită eventual abuzuri, să-și piardă credibilitatea sau capitalul de simpatie de care se bucură, din pricina prea lungii prerioade de blocaj social și economic. Eu cred, dimpotrivă, că PNL este interesat ca alegerile să aibă loc cât mai curând, pentru că este pe primul loc în sondajele de opinie și vrea să-și fructifice acest avantaj. Și în al doilea rând, pentru că românii nu conștientizează că a început deja criza economică și deci nu vor sancționa PNL pentru asta, dacă se va vota acum. Pe măsură ce timpul va trece, efectele crizei se vor acumula și vor produce durere pentru mulți români. Așadar, PNL vrea să facă alegeri cât mai repede, PSD vrea să le întârzie, mai ales că are majoritatea în Parlament și poate controla guvernarea. De mirare este că PNL nu trece la o politică de norma­li­zare, așa cum au început mai demult să o facă statele din Occident, dar și vecinii noștri. Așa s-ar putea organiza mai repede și alegerile.

„Criza din transporturi ne poate costa peste 10 miliarde de dolari”

– La momentul acestui interviu nu știm cum vor evolua lucrurile: dacă starea de alertă va fi prelungită, dacă se va decreta o nouă stare de urgență sau dacă, dimpotrivă, se vor ridica toate restricțiile. Fiecare variantă depinde de modul în care vor înțelege să acționeze guvernanții și de negocierile din Parlament. Ne punem întrebarea: ce se va întâmpla, la modul concret, dacă se va amâna din nou întoarcerea la normalitate?

– Falimentele se vor înmulți, șomajul va crește, iar în anumite domenii, capitalul străin, care e mult mai puternic decât cel românesc, va câștiga teren, dacă nu cumva va acapara cu totul anumite sec­toare economice. De pildă, faptul că Ho-Re-Ca nu va funcționa la capacitatea normală și faptul că gra­nițele vor rămâne închise ar putea trece drept rea­lități fără vreun mare efect asupra economiei. Știm că Ho-Re-Ca nu are o mare pondere în PIB, iar turismul nu este punctul nostru forte. Însă, blo­cajul din această parte a economiei va afecta serios do­meniul transporturilor, care este cel mai perfor­mant în România și care contribuie cel mai mult la echi­librarea deficitului de cont curent. Ei bine, acest sector este distrus de criza prin care trecem. Mă refer în primul rând la transporturile aeriene, apoi la cele rutiere și feroviare. România poate să piardă peste zece miliarde de dolari din acest blocaj în trans­porturi – mă refer la contribuția în PIB, la valoarea adăugată brută –, ceea ce va avea efecte ca­tastrofale.

– Guvernul și-a anunțat recent programul economic. Care ar fi, în opinia dvs., măsurile care trebuie luate cu prioritate?

– Cred că e necesară, înainte de toate, o re­gân­dire a priorităților. De exemplu, să renunțăm la anumite categorii de cheltuieli, iar cu banii rezultați de aici să facem investiții în zone care au un grad de multiplicare mare. O restructurare inteligentă a cheltuielilor bugetare ne-ar permite să investim în domenii care întorc și înmulțesc repede banii, cum sunt: calea ferată și trenurile de mare viteză, energie, infrastructură rutieră și irigații. Și ideea este nu doar de a porni un proces investițional mult mai amplu decât până acum, ci și de a-l face cu fir­me românești. În acest moment, pentru anumite lucrări publice, nu permitem, prin criteriile de selecție pe care le avem, decât accesul firmelor străine. Banii mulți proveniți din investiții sunt luați de firme din afară, care au cu ce se recomanda – volum mare de lucrări executate, bonitate finan­ciară etc. –, dar treaba o fac tot firmele românești, care devin subcontractori și încasează cei mai puțini bani. Pentru că nu vine nicio firmă străină cu propriii muncitori, ingineri, arhitecți și așa mai departe să lucreze în România. Capitalul astfel obținut se exportă, nu continuă să producă în țară.

– Criza economică prin care va trece România este parte a crizei tuturor statelor UE. Altfel spus, nu e doar interesul nostru să o depășim urgent, ci și al Comisiei Europene. Din acest punct de ve­dere, e posibil ca politica de la București să fie ame­liorată la sugestia sau chiar la solicitarea Co­misiei Europene?

– Mă îndoiesc. Pe de o parte, pentru că Uniunea Europeană este într-o situație care nu-i mai îngăduie să dea recomandări și directive. Și pe de altă parte, deoarece Comisia Europeană este con­centrată pe problemele mari, care sunt localizate în statele din Sudul mediteranean – cele mai afectate de această criză. Apoi, să observăm că între statele UE există diferențe de opinii majore în privința a ceea ce e de făcut. Până la urmă, fiecare stat își ur­mărește propriul interes și își conservă anumite ali­anțe care să-i fie de folos. România nu este inclusă în­tr-un grup de state care să lupte pen­tru o anumită direcție politică în UE și asta înseamnă că nu vom fi avantajați de rezultatul jocului la care am ales, prin conducătorii noștri, să nu partici­păm.

Claudiu Tarziu

Claudiu Târziu (n. 1973, Bacău) a absolvit Facultatea de Drept la Iași și Facultatea de Comunicare și Relații Publice la Bucu­rești. Debut în presă: 1992. A fondat și a condus șapte publicații locale sau centrale, între care cea mai longevivă a fost revista „Rost” (2002-2012). A fost jurnalist de investigații la cinci cotidiane naționale, iar din 2006 este redactor la „Formula AS”. A publicat volumele: „Maria Ploae – viața pe scene” (Ed. UCIN, București, 2014) și „Cei 13 care m-au salvat” (Ed. Rost, București, 2018).

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian