MIHAI CHIRILOV (Directorul artistic al TIFF): „Festivalul de anul acesta nu mai este un supermarket, ci o ediție boutique, de care suntem, totuși, foarte mulțumiți”

– Amânat timp de două luni, din cauza restricțiilor, Festivalul Internațional de Film Transilvania își redeschide pe 31 iulie porțile, cu o ediție desfășurată exclusiv în aer liber –

„Cea de-a 19-a ediție de TIFF se va desfășura exclusiv în aer liber”

– Dacă în anii trecuți, TIFF-ul s-a temut cel mai tare de ploaie, anul ăsta iată că se confruntă cu un virus, care vine la pachet cu multe ne­ajunsuri. Cum e să organizezi un festival în plină pandemie?

– Ploaia rămâne un mare dușman și la această ediție, poate chiar un dușman mai de temut. Festivalul a întârziat deja cu două luni față de data la care ar fi trebuit să se întâmple. Au existat nu­me­roase scenarii și speranțe că lucrurile vor mer­ge spre bine, că cinematografele se vor re­deschide și că festivalul va putea continua în configurația lui obișnuită. În ultimele săptămâni ne-a devenit însă foarte clar că asta e o utopie. Așa că nu am vrut să mai așteptăm, am evaluat si­tuația la rece și iată, în premieră, cea de-a 19-a ediție de TIFF se va desfășura exclusiv în aer liber.

– O decizie destul de curajoasă, dacă ne gân­dim că multe festivaluri de anul acesta s-au anulat.

– E adevărat, festivalurile din Cannes, Kar­lovy Vary și Locarno au renunțat anul acesta la edițiile fizice, dar Veneția și San Sebastian vor avea loc în sep­tem­brie, în formatul obișnuit, cu schim­­bări minore. Numeroase festi­valuri aflate cu pregătirile pe ultima sută de metri în martie și aprilie, în care filmele existau deja, iar banii fuseseră chel­tuiți, n-au mai putut da înapoi și s-au re­orientat rapid spre o ediție online. Dar văzând de la dis­tanță cum s-au desfășurat lucrurile, ne-a fost clar că un festival exclusiv online nu e cea mai bună soluție. De altfel, dintre festi­valurile mari și importante, doar TIFF și Festivalul de la Sarajevo vor avea o ediție fizică vara asta. În toată această sa­rabandă, în care totul a fost incre­dibil de im­previzibil și de ane­voios de organizat, în care a fost o lup­tă per­manentă să păstrăm personalitatea fes­ti­valului, reducându-i anvergura obișnuită, sim­plul fapt că el continuă e o mare victorie.

– Mihai, ce presupune o ediție în aer liber?

– Anul ăsta vom juca în nocturnă, cum se spune în fotbal, pentru că proiecțiile în aer liber nu se pot face decât după lăsarea serii. Există și ecrane cu LED, care îți permit să faci proiecții pe lumină, dar în timpul zilei e cald și nu ai umbră, nu ar fi confortabil pentru nimeni. A trebuit, așa­dar, să mapăm Clujul în căutarea unor spații de diverse mărimi, care să acomodeze cât mai multe proiecții pe seară și cât mai mulți oameni. Așa am ajuns la un număr de 13, dintre cele mai cen­trale, cum este Piața Unirii din Cluj, care a de­venit un fel de kilometru zero al festivalului, până la cele mai îndepărtate, cum e Castelul Bánffy de la Bonțida, și de la cele mai obișnuite, cum sunt curțile liceelor Bathory sau Coșbuc, până la cele mai inedite și atmosferice, cum e Pădurea Hoia.

„Respectăm strict prevederile în rigoare”

– Suntem în plină pandemie. Ne putem aștepta la un festival cu mască?

– Cu siguranță, da. La fel ca în cazul „Galei Gopo”, care a fost o repetiție pentru ceea ce ur­mează să se întâmple la TIFF, respectăm strict pre­vederile în vigoare pentru evenimente publice în aer liber. Pentru asta, festivalul investește o parte importantă dintr-un buget care a fost și el destul de serios avariat. Se va face triaj prin luarea temperaturii la intrare, se va purta obligatoriu masca, se vor asigura dezinfectanți oficiali, iar sca­unele vor fi dispuse corespunzător, acomo­dând până la maximul permis de 500 de locuri. Ca să reducem riscul răspândirii comunitare în timpul statului la cozi, am desființat casele de bilete din fiecare locație. Încurajăm lumea să achi­ziționeze bilete online sau la casa pusă la dis­poziție în aer liber, în Piața Unirii. Facem tot ce putem să îi protejăm pe cei care vin la film pentru câteva ore, seara, dar ce vor face ei în timpul zilei nu poate fi controlat, sperăm să fie conștienți și prevăzători. Cât despre cei care veneau la TIFF pen­tru petreceri, va trebui să se gândească de două ori înainte. Petrecerile (incluzând mitologica HBO Party) nu vor mai avea loc. După-amiază și seara vor exista concerte, vor avea loc tradițio­na­lele întâlniri de la „TIFF Lounge”, vom continua seria Inspiratiff, făcută de Mihnea Măruță, și vom găzdui interviuri de la distanță cu regizorii filme­lor invitate la Cluj care nu mai pot ajunge din cauza restricțiilor de zbor. TIFF-ul trebuie să ră­mâ­nă un loc de întâlnire între spectatori și autori, iar noi facem tot ce putem să privilegiem dialo­gul, chiar cu distanțarea socială de rigoare. Pentru că TIFF nu înseamnă doar proiecții, înseamnă și toate acele discuții aprinse, în care oamenii disecă până târziu, în noapte, filmele pe care le-au văzut, cel mai adesea în prezența realizatorilor.

– Va mai avea TIFF același val de invitați străini ?

– Numărul străinilor e redus serios în acest an. Chiar și cei pe care contam, din secțiunea FO­CUS, dedicată Italiei, nu vor mai ajunge, indis­puși de proaspăt introdusa carantină la care tre­buie să se supună odată întorși acasă. Contăm în­să pe o prezență sporită a celor din România, și pen­tru că secțiunea Zilele Filmului Românesc se în­tinde pe o perioadă mult mai lungă decât de obi­cei, dar și pentru că anul acesta numărul fil­melor ro­mânești este foarte mare. Trăgând linie, pan­demia ne-a forțat să reducem drastic numărul de filme din festival. A fost o decizie dureroasă, pe care ne-am asumat-o. Surpriza plăcută e faptul că oa­menii au înțeles și s-au bucurat că, și așa, trun­chiat, festivalul merge, totuși, mai departe. Cu doar 130 de lungmetraje (în loc de 200), TIFF-ul de anul ăsta nu mai este un supermarket, ci o ediție „boutique”, de care suntem totuși foar­te mul­țu­miți.

„Vaporul merge mai departe”

– Merită să venim la TIFF și în 2020?

– Merită, în primul rând pentru că este altfel. La urma urmei, asta e ceea ce mă întreabă jurnaliștii în interviuri în fie­care an. Ce vom aduce nou? Diferența este întotdeauna incitantă: o ediție nocturnă, în aer liber, desfășurată în mai multe locuri din Cluj. Ce poate fi mai romantic? Ne-am dorit ca în acest peisaj destul de fracturat, într-o Românie în care în momentul ăsta nu se întâmplă multe evenimente pentru suflet, să oferim o boare de normalitate. Ca să-l ci­tez pe Fellini, al cărui centenar îl săr­bătorim anul acesta, printr-o retro­spectivă din care nu lipsește capodopera La dolce vita, merită să veniți la TIFF și pentru că, citând un alt titlu fellinian, «la nave va». În ciuda tuturor lucrurilor care se întâmplă, vaporul merge mai departe, iar spectacolul trebuie să continue. După atâtea luni de frustrare, de ali­enare, de confuzie și de bombar­da­ment mediatic, viața nu trebuie să înceteze. E un motiv destul de bun să fim solidari și să fim împreună. Știu că le cerem iubitorilor de film să-și modifice bioritmul și să se protejeze supli­mentar, dar proiecțiile în aer liber au un parfum aparte. Și uitându-mă la cât de re­pede se epuizează biletele care s-au pus în vânzare acum câteva zile, îmi dau seama că apetitul pentru TIFF rămâne ne­schimbat.