Lecția despre – Cum ne putem îngriji corect părul și pielea capului

– Problemele podoabei capilare provoacă supărări dintre cele mai mari. Poluarea, alimentația proastă, stresul, diverse alte afec­țiuni sunt numai câteva dintre cauzele incriminate. Cum le puteți rezolva, aflați parcurgând următorul chestionar –

* Care sunt greşelile întâlnite cel mai des

Mulți oameni folosesc prea mult șampon și, de asemenea, se spală, probabil, prea des pe cap. Din acest motiv, pielea capului se usucă și apare mătreața, care provoacă eventual și mâncărimi. Pentru ca scalpul să nu se degreseze prea tare, ar trebui să folosim cât mai puțin șampon cu putință și să ne spălăm mai degrabă rar, decât des. La fel de important este să folosim un produs mai de­licat, care să conțină detergenți pe care pielea să îi suporte cu ușurință.

* Ne putem prepara singuri șamponul?

Pentru a obține o rețetă de bază, nu trebuie decât să topiți fulgi de săpun în apă clocotită. Dar, atenție: săpu­nurile naturale din plante produc un șampon care nu-i face deloc bine pă­rului. După spălare, părul pare tocit și stă vâlvoi. De aceea, e bine să ne clă­tim după aceea, folosind o soluție aci­dă (acid lactic sau oțet).

* Vârfurile despicate reprezintă o boală a părului?

Părul sănătos nu este despicat. Dar de la o anumită lungime a părului încolo, despicarea abia dacă mai poate fi evitată, chiar și atunci când nu există o predispoziție în acest sens. Pentru că, cu cât mai mult crește părul, cu atât mai mult își pot face asupra lui efectul factori externi, precum lumina ultravioletă, aerul fier­binte al foehn-ului, vopseaua, smucirea și întin­derea firelor. Pe măsură ce crește, orice păr de­vine, așadar, mai fragil. Cine vrea să evite despi­carea vârfurilor ar trebui să opteze pentru nuan­țatori în locul vopselei, să nu-și facă permanent și să poarte mereu o pălărie, atunci când stă la soare. Să se usuce pe păr cu aer călduț și să nu folosească decât arareori placa de păr sau ondu­latorul.

Și ce putem face când părul a început deja să se despice? Într-o asemenea situație, sunt de ajutor produsele cosmetice pentru vârfuri des­picate, care conțin de exemplu silicon, uleiuri sau pantenol, și cu ajutorul cărora mai putem amâna tăierea părului.

* Ce ajută împotriva părului gras?

Spălatul, desigur, chiar și zilnic, cu condiția să folosim un șampon cu acțiune delicată. Și amânarea spălatului ar putea, totuși, da roade. Glandele sebacee se adaptează și, după circa o săptămână în care nu ne-am spălat, nu mai pro­duc decât foarte puțin sebum. În cazuri excep­ționale, când problema e deosebit de acută, ajută medicamentele care sunt utilizate și la com­baterea acneei, pentru că reglează activitatea glan­delor sebacee.

* Sunt plăcile de păr la fel de dăunătoare ca foehn-ul?

Chiar mai dăunătoare! Căldura excesivă îi dău­nea­ză părului, care e al­cătuit de fapt dintr-o proteină. Și faptul că proteina se modi­fică atunci când e supusă unor temperaturi înalte poa­te fi observat dacă ne uităm la friptura din tigăile de gătit. Pentru a evita dau­nele, ar trebui să ne uscăm părul ținând foehn-ul ceva mai departe, astfel încât aerul care vine din el să nu fie atât de fierbinte. Când folosim placa de păr ca să ne întindem părul, nu mai putem să menținem o astfel de distanță. Nici asta nu-i priește structurii păr­ului. Cine își întinde prea des părul riscă să-i provoace daune structurale, avertizează specia­liștii.

* Putem folosi șamponul uscat pe termen lung?

Da. Asta nu dăunează nici părului, nici scalpului. Șampoanele uscate preiau sebumul și umiditatea la fel ca pudra folosită pentru bebeluși sau ar­gila, iar apoi părul se piaptănă pentru a fi curățat. Dar reziduurile nu dispar complet, astfel încât, de obicei, după câteva folosiri, simțim o nevoie im­pe­rioasă să ne spălăm, pur și simplu, pe cap. Dacă aveți o reacție de tip alergic, ar trebui să clătiți imediat substanța din păr și să nu o mai folo­siți altă dată.

* Există remedii naturale eficiente?

Da, mai ales uleiul din rădăcină de brusture și cel de cocos. Amândouă se recomandă tuturor celor care au părul foarte uscat și fragil. Cel mai bine e să vă dați dimineața un pic pe vârfuri, astfel încât părul să arate pur și simplu sănătos, nu și gras. Sau puteți îngriji cu ele pielea capului, lăsând ca uleiul să-și facă efectul peste noapte și clătindu-l apoi dimineața. Cine simte că are părul și scalpul de-a dreptul uscate după ce se spală pe cap ar trebui să facă o încercare. Mai ales dacă pielea capului mai dă și mâncărimi. Și ce e mai bine să folosim, ulei din rădăcină de brusture sau ulei de cocos? Efectul este același. Uleiul din rădăcină de brusture are avantajul că poate fi scurs ușor dintr-o sticlă și apoi întins pe păr, în vreme ce grăsimea de cocos este solidă la tem­peratura camerei (dacă sunt mai puţin de 25 de grade) și trebuie mai întâi încălzită în palme, până se lichefiază. Dar miroase mult mai bine.

* Este adevărat că ar fi mai bine să nu folosim silicon?

Da, măcar din motive care țin de protejarea mediului. Pentru că stațiile de epurare nu fil­trează pe deplin siliconii din apele reziduale, iar substanțele pot ajunge în organism. Unii sili­coni sunt otrăvitori pentru organismele acvatice și nu mai au voie, din luna februarie încoace, să fie integrați în anumite produse cosmetice care se îndepărtează prin clătire. În cosmeticele naturale nu se mai folosesc deloc siliconi. Părul arată mai voluminos, mai neted și mai sănătos, fără ca în structura lui să se fi schimbat ceva. În schimb, siliconii se prind atât de bine de firul de păr, încât adesea nu mai pot fi înlăturați cu una, cu două prin clătire, lucru care nu prezintă un avantaj. Pe termen lung, aceste substanțe se depozitează pe firele de păr și mai ales părul subțire devine apoi vizibil mai încărcat. Cine folosește zilnic șam­poane sau balsam cu silicon va observa asta deja după câteva zile. Ca variante putem folosi ule­iurile obținute din plante, care pot asigura și ele strălucirea și textura mătăsoasă a părului, ori pantenolul, care păstrează părul hidratat. Pentru a recunoaște siliconul pe etichetă, acordați aten­ție ingredientelor care se termină în „-con” sau „-xan” sau utilizați telefoanele inteligente. Apli­cația „Codechek” indică numeroase ingrediente problematice. Pentru a face asta, nu trebuie decât să fotografiați codul de bare al produsului.

* Alimentația influențează părul?

Absolut! Mâncați bine, incluzând în alimen­tație suficiente vitamine și proteine și asigu­rându-vă astfel cisteina, acest element de bază al părului. Și nu transformați prea des ziua în noap­te. Pentru că hormonul numit melatonină, care se formează mai ales în întuneric, joacă un rol în ceea ce priveșe creșterea părului. Studii indi­viduale au arătat că îl stimulează. Nu doar lumina zilei, ci și cea electrică frânează producția de melatonină. De aceea, somnul suficient reprezin­tă, pentru a avea un păr frumos, un factor deter­minant. Între timp, au apărut pe piață seruri pentru păr cu melatonină (care se eliberează fără rețetă), care ar putea îmbunătăți creșterea părului și structura acestuia.

* Este mătreața provocată de o ciupercă?

Ciuperca Pityrosporum ovale joacă adesea un rol în această privință. De fapt, ea este complet inofensivă și se află pe pielea corpului și pe scal­pul fiecăruia. Dar ea poate câștiga teren atunci când există prea mult sebum. Exact asta e pro­blema în cazul eczemei sebo­reice, care afectează mai ales bărbații de vârstă mijlocie și se carac­terizează prin apariția unor pete roșii pe față și pe pielea capului, și a unor cruste gălbui și unsu­roase. În mod normal, nu poate fi vindecată, dar poate fi tratată cu suc­ces în episoadele acute, în acest scop fiind folosite sub­stanțe antifun­gice și anti­mă­trea­ță, eventual și creme sau geluri pe bază de cortizon. Alte cauze ale mătreții sunt, de exem­plu, o formă rară a psoriazisului, care se mani­festă pe suprafața capului (Pso­riazis capitis), neuroder­mita, alergiile sau alte ciuperci care pot afecta scalpul. Mătreața poate fi însă și o simplă pro­blemă sâcâitoare, de natură estetică, ce nu are la origine vreo boală. Atunci ea trebuie rezolvată reducând producerea ei cu ajutorul șampoanelor împotriva mătreții.

* Poate vopseaua de păr să determine apariția cancerului?

Nu. Nu există risc de apariție a cancerului din cauza vopselelor de păr, întrucât substanțele periculoase care ar putea face parte din com­poziția acestora sunt de multă vreme interzise. În cazul culorilor acceptate în prezent, ele sunt complet inofensive, atâta timp cât le folosim conform indicațiilor. Produsele nu au grad de periculozitate toxicologic. Nici căderea părului nu ar avea nimic de-a face cu vopsirea acestuia. Cu o excepție: când se ajunge la o puternică reacție alergică, în urma căreia rădăcina părului e puternic afectată. Substanțele din vopselele de păr fac parte din cel mai des întâlniți declan­șatori ai reacțiilor alergice. Acesta este motivul pentru care testul pe pielea din spatele cotului, recomandat în instrucțiunile de folosire, este util, chiar dacă nu este sută la sută sigur.

* Ajutor, îmi cade părul! Ce pot face?

Programați-vă la un consult de specialitate, cum sunt cele oferite de dermatologi sau clinicile universitare, și nu așteptați prea mult pentru a face acest pas. Cu cât începe mai devreme tera­pia, cu atât e mai promițător tratamentul. Deşi tratamentul cu minoxidil dă aproape mereu rezultate, el nu trebuie făcut însă înainte să ne prezentăm la un consult de specialitate. Un alt lucru care nu prea se dovedește util este să pos­tăm pe portalurile medicale fotografii, în spe­ranța unei prime estimări rapide din partea der­matologului (de pildă, contra sumei de 39 de euro pe Onlinedoctor.de).

* Ce se întâmplă în timpul consultului medical?

Mai întâi se clarifică dacă pacientul a suferit de boli grave sau a fost supus unor terapii difi­cile. Un factor important e și pe ce porțiuni cade părul, dacă e un proces difuz, care se întinde pe suprafețe mai mari, sau e un fenomen restrâns la anumite locuri. Cum arată părul la microscop? Pentru o tricoscopie sunt smulse 20 până la 50 de fire de păr, în scopul de a analiza rădăcinile și a vedea în ce fază se află diferitele fire. În cazul pă­rului sănătos, peste 80% dintre fire sunt în faza de creștere, care durează între doi și șase ani, și în cadrul căreia părul crește cu circa un centi­metru pe lună. Sub trei procente dintre firele de păr se află în faza de trecere și sub 20% în perioada de repaus, de două până la patru luni, la finalul căreia părul cade în mod natural. Prin inter­mediul tricoscopiei pot fi remarcate aba­terile de la acest model și poate fi prognozat mo­dul în care vor decurge lucrurile în următoarele luni. În funcție de cum decurge consultația, se poate recolta și sânge în vederea unor analize, pentru a se constata, de pildă, dacă pacientul are destul fier sau dacă valorile tiroidiene sunt normale. Sau dacă există alte indicii de boală. Una dintre cele mai des întâlnite forme de alopecie este cea condiționată genetic (alopecia androgenetică), care afectează atât bărbații, cât și femeile. Vasele de sânge care hrănesc rădăcina părului cu nu­trienți se retrag. Ca urmare a ali­mentării insu­ficiente, părul cade. În cazul căderii părului pe o suprafață rotundă (Alopecia areata), de vină este sistemul imunitar. O cădere difuză a părului poa­te avea cauze multiple, de la deficitul de fier până la administrarea pastilelor anticon­cepționale sau a altor medicamente care pot provoca alopecia.

* Ce rol joacă stresul?

Psihicul are o influență uriașă asupra părului. Despărțirile, hărțuirea, efortul excesiv, toate aces­tea pot face ca părul să crească mai greu, să de­vină mai subțire sau să cadă. Acest tip de alo­pecie debutează aproape mereu la patru luni după situația problematică ce a generat-o.

Dar legătura dintre păr și psihic se manifestă și în sens invers: dacă părul nu stă nicicum sau atârnă, având un aspect lățos, suntem posaci și nemulțumiți. Asta ar avea de-a face și cu faptul că, pentru cei mai mulți dintre noi, părul strălu­citor și frumos este asociat cu o stare bună de să­nătate. În plus, se pare că părul ne-ar expri­ma personalitatea, astfel încât, în zilele în care nu stă cum trebuie, trăim cu impresia că transmitem semnale greșite. Toate aces­tea pot conduce la așa-numitul fenomen Bad-Hair-Day: în zilele în care părul nu se lasă coafat, totul pare să ne meargă prost.

* Cum se tratează căderea părului

Pe cât posibil, tratăm problema care stă la baza alopeciei încercând o reglare hor­monală sau depășind situația care a provo­cat stresul. Adesea se folosesc medicamente cu minoxidil, care se aplică pe pielea ca­pului sub formă de spumă sau soluție. Mino­xidilul dilată vasele de sânge, asigurând o mai bună alimentare a rădăcinilor părului cu nutrienți. Pentru bărbații cărora le cade părul din diferite motive, mai există o opțiune: pastilele cu finas­teridă. Totuși, se bănuiește că medicamentul ar avea și efecte nedorite. De aceea este important să consultăm un medic înainte de a-l utiliza. Foarte promițătoare sunt medicamentele împo­triva reumatismului, numite „inhibitori Jak”, care par să ajute mai mult decât orice altceva atunci când suferim de Alopecia areata (căderea părului din motive care țin de imunitate) dar, din păcate, tratamentele sunt extrem de scumpe: costă în prezent peste 10.000 de euro pe an.

* Putem cu adevărat încărunți peste noapte?

Pigmenții care-i dau părului culoarea nu pot cădea de pe lungimea firului de păr. Dar rădă­cinile pot înceta peste noapte să mai asigure pigmenți noi, astfel încât nu mai crește decât păr alb și albim în mod prematur și accelerat. Printre situațiile în care poate să survină o ase­menea problemă a rădăcinilor părului se pot de pildă număra infecțiile grave sau presiunile psihologice extreme. În cadrul acestui proces, celulele care produc pigmenți pier dintr-odată.