Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Copiii din linia întâi

• Sătui de minciunile și imobilismul oamenilor maturi, în probleme arzătoare ale lumii, copiii s-au hotărât să-i ia des­tinul asupra lor •

Malala, fata care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace

În luptă la 12 ani

Malala Yousafzai s-a născut în 1997 în Pakis­tan. Încă de mică, a iubit învățătura, având o neos­toi­tă foame de cunoaștere și visând să ajungă într-o bună zi un medic renumit. Dragostea pentru educa­ție i-a fost insuflată Malalei chiar de tatăl ei, care a fondat el însuși o școală, la care studiau atât băieți, cât și fete. Deși Malala și familia ei nu erau câtuși de puțin bogați, ei erau fericiți cu viața simplă pe care o duceau în frumoasa Vale Swat, din nord-vestul Pakistanului. Totul s-a năruit însă în 2007, când regiunea a fost cucerită de talibani. După ce fusese înlăturaţi de la putere în Afganistan, în 2001, talibanii s-au regrupat și s-au extins în Pakistan, a­jun­­gând, ca să zicem așa, exact la ușa Malalei. Fun­da­mentaliști isla­mici, vio­lenți și teroriști, tali­banii aveau o gândire extrem de conser­vatoare. Nu doar lu­cruri pre­cum muzica, dan­sul, filmele (sau televizoa­rele în sine) se aflau pe lista lor nea­gră, ci și edu­cația fetelor. Iar cine nu le dădea ascultare, in­di­fe­rent că era femeie, bărbat ori copil, se putea considera fericit dacă scăpa doar cu câteva lovituri de bici. De multe ori, pedeapsa era moartea, o pedeapsă care putea fi aplicată fulge­rător, fără vreun proces, chiar în plină stradă. Și nimeni nu putea face nimic. Nici măcar poliția, care era la fel de îngrozită de talibani, ca tot restul lumii. Și totuși, cineva și-a găsit curajul să ia atitu­dine. Iar acest cineva a fost Malala!

Malala Yousafzai

Trecuseră deja doi ani de când talibanii trans­for­maseră Swat-ul într-un iad. Numai în 2008, bombardaseră 200 de școli. De frică, multe fete au renunțat la educație. Până și a ști să citești era con­siderat prea mult pentru o femeie, al cărei rost pe lume era, în viziunea fundamentaliștilor, doar acela de a se îngriji supusă de soț, de casă și de copii. Dăruită cu o inteligență precoce și îndrăgos­tită de carte, Malala era disperată. Dar i s-a deschis o por­tiță. Un cunoscut al tatălui ei care lucra la BBC cău­ta pe cineva care să scrie pe blogul său un jurnal des­pre viața sub ocu­pație talibană. Iar Malala s-a oferit voluntar, deși era perfect conștientă de ceea ce riscă. „Dumnezeu avea să mă apere, pen­tru că mi­siunea mea era una bu­nă”, a scris ea într-o carte autobio­grafică. Astfel, Ma­lala a început să împărtă­șească în­tregii lumi ororile care se petreceau în Swat, precum și situația tinerelor care nu mai aveau acces la educație. Grație feti­ței de 12 ani, aceste pro­ble­me au devenit cunoscute în toată lumea. Dar prețul a fost uriaș. Pe 9 octombrie 2012, pe când Malala se întorcea de la școală, talibanii i-au dat de urmă și au împușcat-o în cap. După ope­rații lungi și ex­trem de com­plicate, doctorii au reușit însă să-i salveze viața. Aflată încă în comă și cu chipul des­fi­gurat, Malala a fost urcată în avion și transportată în Marea Bri­tanie, unde continuă să trăiască și azi, după ce și-a încheiat studiile la prestigioasa Uni­ver­sitate din Oxford.

Atentatul la viața Malalei a avut părțile sale rele, dar și avantajul că i-a sporit adolescentei pa­kistaneze prestigiul, făcând povestea ei încă și mai cunoscută în lume. Chiar în ziua atacului, Ma­donna i-a dedicat fetei un cântec la un concert. La rândul ei, actrița Angelina Jolie a scris un articol în care a povestit cum le-a vorbit propriilor ei copii despre cumplitul eveniment. Iar fosta Primă Doam­nă a Statelor Unite, Laura Bush, a scris pentru „The Washington Post” un material în care a comparat-o pe Malala cu Anna Frank, o altă fetiță devenită cele­bră în urma unui jurnal scris în condițiile deci­mării evreilor de către naziști. În 2014, Malala a devenit cea mai tânără persoană nominalizată la premiul Nobel Pentru Pace, care i-a și fost decernat „pentru lupta împotriva asupririi copiilor și tine­rilor și pentru dreptul tuturor copiilor la educație”.

Greta Thunberg, zâna bună a ocrotirii mediului

Neclintită în luptă

S-a născut în 2003, la Stockholm, în capitala Sue­diei, în­tr-o fa­milie de ar­tiști. În 2011, pe când avea doar opt ani, fetița a auzit pentru prima dată de schimbările climatice, iar problema a afectat-o profund. Pentru că nu înțe­le­gea cum adulții nu fac mai nimic pentru a re­me­dia situația, Greta a alunecat într-o depresie adâncă. La 11 ani, ajunsese să refuze mâncarea și a pierdut zece kilograme în decurs de doar două luni. În cele din urmă, așa cum ea însăși a relatat, Greta a fost diagnosticată cu „sindromul Asperger” (o formă de autism – n.r.). La început, mica suedeză a crezut că e necesar să vorbească doar cu părinții ei. Doi ani a insistat pe lângă ei ca să devină vegani. Apoi, din solidaritate cu me­diul, a renunțat să mai zboare cu avionul. Când a văzut că toate argumentele ei nu dau roa­de, le-a reproșat că, prin acțiunile lor, îi răpesc, pur și simplu, viito­rul. În cele din urmă, părinții au cedat, chiar dacă renun­țarea la zboruri a în­semnat pentru mama Gre­tei sfârșitul carierei de cân­tăreață interna­țională de ope­ră. Pen­tru fe­tiță, gestul a avut însă o sem­nificație uria­șă, dându-i spe­ranța că ar putea schimba lu­crurile nu doar la ea acasă, ci pe întreg pământul.

În anul 2018, pe când era în clasa a 9-a, Greta Thunberg a decis să nu mai meargă la școală. Ea a intrat de una singură în grevă, cerând ca gu­vernul suedez să reducă emisiile de carbon în con­formitate cu „Acordul de la Paris”. Până la alegerile generale, Greta a protestat zilnic, stând neclintită în fața Parlamentului, cu o pancartă pe care scria „Grevă școlară pentru climă”. N-a du­rat mult până când protestul ei a câștigat aten­ția mondială, inspirând oamenii din lumea în­trea­gă să-i urmeze exemplul. Așa s-a născut miș­carea „Fridays for Future”, la care au participat mili­oa­ne de oameni.

În urma popularității câștigate, Greta Thun­berg a început să fie invitată să susțină discursuri în fața mai-marilor lumii. Și ea, o făptură așa de timidă și de însingurată, s-a încumetat. Printre cele mai fulminante discursuri, devenite rapid virale pe internet, s-au numărat cele rostite în decembrie 2019, la „Conferința Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice” și în ianuarie 2020, la „Forumul Economic Mondial de la Da­vos”. „Casa noastră este în flăcări. Inacţiunea voastră aţâţă flăcările, iar dacă vă iubiţi copiii, vă cerem să acţionaţi”, a spus Greta la Davos, unde i-a aver­tizat pe preșe­dintele SUA, Donald Trump, şi pe toţi ceilalţi lideri mondiali, că dacă nu fac ni­mic, „va trebui să le expli­caţi copiilor voştri de ce aţi aban­donat, fără ca măcar să încer­caţi”.

Incredibila dârzenie a mi­cu­ței suedeze a fost recom­pen­sată cu multe premii și titula­turi, ea fiind inclusă de revista „Time” pe lista celor mai influ­enți 100 de oameni din lume. Greta Thunberg a fost, de ase­menea, nominalizată pentru Premiul Nobel pentru Pace atât în 2019, cât și în 2020.

Payal Jangid, salvatoarea mireselor de 11 ani

Frumoasa Payal Jangid s-a născut într-un sat din In­dia, unde mulți oameni tră­iesc într-o sărăcie lucie și fetele sunt silite să se mări­te cu mult înainte de a fi depășit vârsta copilăriei. Și exact asta era să pățească și ea! Avea doar 11 ani, când a aflat că părinții plă­nuiau să o mărite. Norocul face că în India există nu­me­roa­se „par­la­mente ale co­piilor”, create încă din 1998, care le oferă tinerilor o cale de a co­mu­nica. Payal Jangid s-a plâns la „par­la­mentul copiilor”, că părinții vor s-o mărite deși ea mai are încă păpuși. „Cu sus­ținerea lor, am protestat și mi-am ridicat glasul împo­triva deciziei familiei mele. În cele din urmă, părinții mei au cedat și căsătoria a fost anu­lată”, a povestit tânăra pentru publicația ame­ri­cană „People”.

Dar Payal Jangid își continuă lupta. A organizat proteste, care le-au dat multor copii și fe­mei curajul de a vorbi liber pe tema mariajelor la vârste mici. De ase­me­nea, ea a dus muncă de lămurire cu părinții, pentru a le explica efectele teribile pe care le pot avea asupra co­piilor mariajele timpurii. Succesul repurtat de fru­moasa indiancă a fost uriaș. Drept recunoaștere a me­ritelor ei, Payal Jangid a primit numeroase premii in­ternaționale. Anul trecut, la vârsta de 17 ani, ea a fost re­compensată cu premiul „Changemaker” conferit de „Fundația Gates”, ea devenind astfel prima indiancă onorată în America, de unul dintre miliardarii ei.

Foto: Guliver/Getty – 3, Agerpres – 1

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian