Durerile de umeri

• Operația ar trebui să fie ultima decizie. Gimnas­tica poate fi salvatoare •

Începând din jurul vârstei de 40 de ani, apar din ce în ce mai frecvent procese degenera­tive la articulația umărului. Pentru a evita durerile provocate de ele, persoanele afectate au tendința de a-și mișca mai puțin umerii, obișnuin­du-se treptat să-i mețină în poziții prin care încear­că să-i cruțe de efort. Efectul este însă contrar: în cazul în care nu sunt combătute prin măsuri adec­vate, aceste dureri se agravează progresiv. În con­dițiile unor evoluții de tip degenerativ, ajunse deja în faza cronică, nici chiar un plus de mișcare nu mai poate salva situația: dimpotrivă, jocurile de baschet, hand­bal sau volei, tenisul și mai ales spor­turile ex­treme, riscă mai curând să lezeze articu­lația umăru­lui. De aceea, toți cei ce doresc să-și păstreze mo­bilitatea umerilor, chiar și la o vârstă îna­intată, ar trebui să le prevină degradarea prin­tr-un antrena­ment susținut.

Durerea ca semnal de alarmă

Durerile puternice de umeri pot avea numeroase cauze de factură diversă, dar, oricare ar fi proveni­ența lor, ele reprezintă în­totdeauna un avertisment pe care organismul se stră­du­iește să ni-l transmită. Cine se confruntă cu asemenea simptome ar trebui să evite mișcările care le declan­șează și să clarifice mai întâi cauzele, pentru ca apoi să poată beneficia de terapia optimă. Când durerile survin în urma unui accident și este posibil ca umărul să fie fracturat sau de­pla­sat, se impune în mod evident asistența medicală de urgență.

În toate celelalte cazuri, medicul ortoped reco­mandă de cele mai multe ori fizioterapie, conco­mitent cu administrarea de analgezice, un unguent cu acțiune antiinflamatoare și un program de exerciții pentru fortificarea umerilor, cu durata de șase până la opt săptămâni.

* Dacă durerile sunt violente, se fac infiltrații cu cortizon sau cu medicamente antireumatice ne­steroidiene.

* Contra inflamațiilor acute sunt eficiente tera­piile prin frig, în timp ce la durerile cronice și-au dovedit utilitatea terapiile prin căldură. Și stimulii mecanici, cum sunt lovirea ușoară sau fricționarea zonei, pot contribui la atenuarea sen­zației de du­rere.

Operația chirurgicală este indicată doar în momentul când demersul terapeutic conservativ nu dă rezultatele scontate. Din fericire, procedurile de fizioterapie aplicate consecvent reușesc să-i ajute pe aproximativ 50% dintre pacienți, chiar și pe cei cu mici fisuri de tendon, să-și miște din nou umerii normal, fără a mai simți durere.

Plan de antrenament simplu și accesibil

• Conservați-vă mobilitatea umerilor. Începătorii vor executa 3 serii de câte 8-12 repetări, urmând ca apoi să avanseze până la 5 serii de câte 25-50 de repetări •

Pendulare

Exercițiul se efectuează stând în picioare. Legănați ușor brațul înainte și înapoi. Nu încercați neapărat să faceți o mișcare amplă sau rapidă. Experimentați cu rotații, cercuri, mingi și gantere mici. Scopul este detensionarea și întărirea capsulei articulare.

Întinderi cu rola de masaj

Așezați-vă în patru labe, cu antebrațele sprijinite pe o rolă de masaj miofascial. Împingeți amândouă brațele înainte, în continuare cu sprijin pe rolă. Prin întinderea și flexia coatelor și a articulațiilor ambilor umeri, le întrețineți mobilitatea.

Fricționarea spatelui

Pliați un prosop în lung și țineți-l la spate, prins cu amândouă mâinile. Întindeți și îndoiți brațele alternativ, plimbând prosopul într-o direcție sau în cealaltă pe suprafața spatelui, așa cum proce­dați când vă ștergeți după duș. Duceți mișcarea până la capăt, acolo unde unul din brațe este perfect întins, iar celălalt îndoit. Apoi schimbați brațele. Exercițiul conține mișcări de mai multe tipuri: flexie, întindere, rotație internă și aducție.

Rulare în sus și în jos

Plasați rola de masaj miofascial între fața ex­terioară a umărului (porțiunea de la mijlocul bra­țu­lui) și perete. Deplasați umărul în sus și în jos peste rolă. Astfel puteți activa toate segmentele liniei fasciale a brațului din zona umărului res­pectiv. Accelerați ritmul mișcării și creșteți presiu­nea asupra rolei de masaj.

Abducție/aducție

Mai întâi, să definim termenii. Prin abducție se înțelege îndepărtarea unui membru de linia mediană a corpului, iar aducția este mișcarea de sens contrar, deci de apropiere.

Treceți o frânghie pe după clanța ușii. Plasați-vă în lateral, cu picioarele depărtate la distanța șolduri­lor. Țineți frânghia de capete în așa fel încât să fie perfect întinsă. Trageți ambele brațe lateral, la înălți­mea clanței, depărtându-le unul de altul (abducție). Apoi aduceți-le înapoi, în poziția de pornire, și treceți dincolo de linia mediană a corpului, avansând în cea­laltă direcție (aducție). Variantă: unul din brațe poate fi tras mai departe, în sus.