TIA ȘERBĂNESCU: „PSD este pe cale să devină un partid al trecutului”

Analiza politică a lunii SEPTEMBRIE

„Victoriile au totdeauna o groază de părinți””

– Cum apreciați rezultatele alegerilor locale care tocmai s-au încheiat?

– Să începem cu Bucureștiul, pentru că, așa cum se știe, cine câștigă Bucureștiul ia un start bun și pentru alegerile parlamentare. Aici a fost o luptă crâncenă între principalii candidați, Gabriela Firea – primarul în funcție, din partea PSD – și rivalul ei cel mai important, Nicușor Dan, independent, susținut de PNL și de USR/PLUS. Acum, după ce Nicușor Dan a câș­tigat cu aproape 43% din voturi, deci cu cinci pro­cente mai mult decât Firea, mulți spun că era o victorie previzibilă, dar nici vorbă să fi fost așa. Ar fi fost o victorie fără emo­ții dacă în această luptă n-ar fi in­ter­venit și Traian Băsescu, fost pre­ședinte al statului și liderul de facto al PMP, care a luat 11% din vo­turi. Băsescu a atras din elec­to­ratul care ar fi votat, în mod nor­mal, cu Nicușor Dan. Din fericire, majoritatea votanților au con­si­derat că e nevoie de o schimbare, având în vedere că întreg Bucu­reștiul era în mâinile PSD, prin primarul general și primarii de sectoare, și că au reușit să ne­mul­țumească pe toată lumea. Așa se face că, odată cu înlocuirea Gabrielei Firea, au fost aleși repre­zen­tanți ai altor formațiuni și la sectoare. Un singur sector a rămas al PSD, cel cu numărul 4, unde primar a fost reales Daniel Băluță, care se pare că a făcut ceva bun pentru această parte a Ca­pitalei. Asta arată că, oricât de oarbă e lupta po­litică, și este, cetățenii nu țin cont de apar­te­nența politică atunci când cineva chiar face ceva pentru ei. La Sectorul 1 a fost aleasă primar Clo­tilde Armand (USR), la Sectorul 2 – Radu Mi­haiu (USR), la Sectorul 3 – a fost reales Robert Negoiță (plecat din PSD), la Sectorul 5 – Cris­tian Piedone Popescu (PPUSL), iar la Sectorul 6 – Ciprian Ciucu (PNL). Marea surpriză este, desigur, Piedone, condamnat penal pentru „Co­lectiv”, candidat al unui partiduleț înființat în ul­timele luni de alt personaj penal, Dan Voi­cu­lescu. Așa încât victoria PNL, pe care liderul partidului și premierul în funcție Ludovic Orban s-a grăbit să o clameze, nu e chiar așa de mare. Orban și președintele Iohannis s-au hazardat să prezinte rezultatele acestor alegeri ca fiind cele mai grozave din ultimele trei decenii, adevărate rezultate istorice. Și-au luat un aer puțin cam prea triumfalist.

La București, cel puțin, Nicușor Dan nu a fost candidatul PNL. A fost bine că PNL și USR/PLUS au susținut un candidat credibil, dar el este in­dependent, nu aparține nici unuia dintre aceste par­tide. Nu e normal să-l revendice, ca și cum l-ar fi născut și crescut ele. Dar o fac ambele, căci victoriile au mereu o groază de părinți. În cazul lor, e vorba de părinți adoptivi. Unde mai pui că Dan Barna l-a și dat afară din USR pe Ni­cușor Dan, ca să-i ia locul! Și-apoi, la Consiliul General, la votul politic pe București, PSD are cel mai mare scor, 32%, urmat de USR, 27% și de PNL, 19%. Prin urmare, puțină modestie n-ar strica. S-a cam abuzat de expresia „victorie is­torică”.

„Se duc dinozaurii din PSD”

– La nivel național, cum interpretați harta cu culorile principalelor partide?

– PNL deține un avantaj la votul politic de 34%, urmat de PSD, cu 30% și USR/PLUS, cu 13%. În privința președinților de Consilii Ju­de­țene, PSD și-a păstrat numărul: 20, PNL și l-a crescut spectaculos, de la 9 la 17, iar UDMR de­ține restul de 4. Și primarii marilor orașe se îm­part, ușor favorabil liberalilor: 15 la PNL, 14 la PSD, 4 la USR/PLUS și 4 la UDMR.

În privința tuturor primarilor, statistica e de partea PSD, cu 1.438 de primari, ur­mat de PNL – 1.237 de primari, UDMR – 199 de primari, PMP –50 de primari, Alianța USR/PLUS – 45 de primari, Pro România – 35 de primari și ALDE – 15 primari.

E adevărat că diferența la nu­mărul de primari nu mai este atât de mare între PSD și PNL, cât era după alegerile din 2016, însă mulți dintre primarii de astăzi ai PNL au fost până mai ieri ai PSD și și-au schim­bat culoarea politică prin transfer de la un partid la altul.

Să mai remarcăm că au fost înlocuiți din funcții oameni care păreau puși acolo pe vecie, ca mega-baronul Vrancei, Marian Oprișan (PSD), plecat după douăzeci de ani de la conducerea Con­siliului Județean, printr-o înfrângere cu va­loare de simbol. E un semn că se cam duc di­no­zaurii din PSD. Tot la capitolul înfrângeri sim­bolice se înscrie și cea a lui Nicolae Robu (PNL), primarul Timișoarei, la un scor categoric, în fața unui candidat USR, cetățean neamț, stabilit de puțin timp în orașul de pe Bega. Și încă o sur­priză: PNL a câștigat pentru prima oară primăria Constanța, prin Vergil Chițac. Acolo, Mazăre și ur­mașii lui au dominat în ultimii două­zeci de ani și nu părea că îi va putea dis­loca cineva din fruntea orașului.

„Absenteismul e o boală veche, peste tot în lume”

– Nici de această dată prezența elec­to­ratului la vot n-a atins măcar 50%, necum să depășească acest prag. În București, doar 36% dintre alegători au votat, iar în țară – 46%. Sunt cumva umbrite rezultatele alegerilor de acest absenteism masiv?

– E o boală veche, și nu doar la noi, peste tot în lume. La fel a fost și în 2016, când nu era pan­demie. Acum măcar se justifică întrucâtva prin condițiile speciale de vot, prin frica oamenilor de a nu se îmbolnăvi… Dar față de așteptări, a fost o prezență destul de bună, ba pe alocuri chiar mai bună, vestea cea mare fiind cei aproape două milioane de tineri care au votat. În Bucu­rești, unde în 2016 au participat la vot 33% din­tre alegători, acum au fost la urne cu 3 procente mai mulți. Deci, nu există o problemă de legi­timitate pentru învingători. Altfel, absenteismul este explicabil prin dezgustul, dezamăgirea și resemnarea pe care mulți le simt față de politică. Prestația celor care au condus până acum favo­rizează astfel de sentimente. Pe urmă, există o saturație față de promisiuni, o lipsă de încre­dere că se mai poate face ceva…

„Alegerile locale indică o tendință și pentru alegerile generale”

– Noua hartă politică a țării va rămâne la fel și după alegerile parlamentare din 6 de­cem­brie a.c.?

– În mod normal, alegerile locale indică o ten­dință și pentru alegerile generale. Și dacă partidele își vor păstra, în linii mari, procentajele ob­ținute acum, ne așteaptă o guvernare PNL-USR/PLUS, cu majoritate solidă în Parlament. Acum, PNL guvernează cu o majoritate parla­mentară ostilă, controlată de PSD, nu are cum să-și pună în operă vreun program. O problemă e ridicată de „prietenia” dintre PNL și USR. Prin declarațiile pe care le-a făcut după victoria lui Nicușor Dan la București, USR/PLUS a încercat să arate că are un ascendent asupra PNL și poate chiar speră ca semnalul dat în Capitală să se trans­forme în 6 decembrie în mai multe voturi pentru el decât pentru liberali. Pe de altă parte, așa cum spuneam, și PNL și-a revendicat, cu voce tunătoare, victoria lui Nicușor Dan. E lim­pede că există o rivalitate între cele două părți. Dar totul depinde de alegători, de câți vor credita PNL și câți USR. Dacă aceste partide vor ieși umăr la umăr, vor exista negocieri dure și se va ajunge greu la o înțelegere, iar dacă unul se va de­tașa net prin voturile obținute, acela va condu­ce alianța.

– În concluzie, putem spune că rezultatele alege­ri­lor locale ne dau o gură de aer proaspăt? Se anunță o schimbare în bine a politicii?

– E un semn că dominația PSD e pe sfârșite. E un semn că genul de politicieni propuși și susținuți de PSD până acum, de felul stăpânilor pe moșie, este respins de către elec­torat. Și e un semn că PSD trebuie să se îmbunătățească dacă nu vrea să devină un partid al trecutului. Pentru că lumea așteaptă altceva, oameni noi, tineri, dinamici, deștepți, cu soluții, care știu să acceseze fonduri europene, care să nu aștepte banii de la buget, să aibă altfel de practici de guvernare locală… Să sperăm că acest semn se va confirma în realitate, că vom simți o schimbare în felul în care sunt administrate orașele, comunele și județele Ro­mâniei. Deci, mare grijă la cum se vor comporta noii aleși locali, pentru că ei pot influența votul la parlamentare.

TEODOR TESCANU