În fața blocului meu din Calea Văcărești, sectorul 4, un panou de instalații electrice este protejat, în ultima vreme, de portretul lui Mihai Eminescu și de o definiție din manualul de limba română de clasa a VII-a: „Genul Liric”. Panoul ne spune că genul liric este „opera în care autorul își exprimă în mod direct gândurile, ideile și sentimentele”. Inițiatorul proiectului, primarul sectorului, Daniel Băluță, practică și el „modelele literare”, alegând, însă, „genul epic”: este autorul unor stații de autobuz moderne, europene, ai căror pereți sunt din sticlă specială, pe care au fost imprimate fotografii și texte admirabile despre viața și opera celor mai importanți scriitori, artiști plastici, istorici, compozitori, dirijori, fizicieni, astronomi și inventatori români. Un „manual” unic, în felul său, o „școală în aer liber”, un „edificiu de cultură generală” și, totodată, o „lecție de civilizație”. Mă opresc, la întâmplare, în stația în care tronează Grigore Antipa: naturalist, biolog, ihtiolog, zoolog, ecolog, oceanolog, profesor universitar, precursorul hidrobiologiei în știința românească și în cea mondială. Este întemeietorul „Institutului de Cercetare Marină” care îi poartă numele. Mă opresc apoi la stația unde îl întâlnesc pe cel mai mare diplomat român din istorie: Nicolae Titulescu. A treia stație, Vișana, este de fapt stația Ana Aslan. Cu timpul, marea majoritate a stațiilor își vor pierde numele vechi, rămânând cu numele celebrilor înaintași. De ce să numim o stație „Preciziei”, și nu „Ana Aslan?” Dintre personalitățile tratate de Aslan cu Gerovital, îi amintim pe Charles de Gaulle, Augusto Pinochet, Charlie Chaplin, Salvador Dali, Nikita Hrusciov, Mao Zedong, Pablo Picasso, Winston Churchill, Kirk Douglas, Marlene Dietrich, Aristotel Onassis, John F. Kennedy și mulți alții. Printre alte personalități culturale îl găsim și pe marele dirijor Sergiu Celibidache, de la care aflăm: „Cultura nu este altceva decât drumul spre libertate”. La „Bulevardul Mărășești”, ne întâmpină marele doctor Ioan Cantacuzino. Lui i se datorează vaccinul BCG pentru vaccinarea împotriva tuberculozei. În stația de peste drum, afișele dedicate lui Constantin Brâncuși pun în valoare, sintetic și expresiv, personalitatea marelui sculptor, numit de criticii străini „unul dintre cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor”. Am ajuns și în stația… „Nicolae Iorga”. Marelui titan al istoriei i se trimiteau la București scrisori din America sau din Asia, pe care scria simplu: „Nicolae Iorga, Europe”. Dintre personalitățile expuse ca paginile unei enciclopedii îl întâlnim, apoi, pe Emil Racoviță (creatorul primului institut de speologie din lume și autorul primului tratat din lume despre balene) și pe parașutista Smaranda Brăescu, deținătoarea recordului mondial absolut, numită, în SUA, „regina înălțimilor”. La o răscruce de bulevarde, marele Ion Creangă te întâmpină expus pe un turn dreptunghiular, de electricitate. Repet: nu am mai întâlnit acest mod practic de a vorbi despre cultură și istorie, ieșind în drumul trecătorilor, cu expuneri atât de expresive. Puse la un loc, ele alcătuiesc o enciclopedie de… stradă, utilă, interesantă și captivantă. Parafrazând o expresie a bisericii, vă invităm să veniți în sectorul 4 și „să luați… lumină”!
