O enciclopedie de stradă…

În fața blocului meu din Calea Văcărești, sectorul 4, un panou de instalații electrice este protejat, în ultima vreme, de portretul lui Mihai Eminescu și de o definiție din manualul de limba română de clasa a VII-a: „Genul Liric”. Panoul ne spune că genul liric este „opera în ca­re autorul își exprimă în mod direct gândurile, ideile și sentimentele”. Inițiatorul proiectului, primarul secto­rului, Daniel Băluță, practică și el „modelele literare”, alegând, însă, „genul epic”: este autorul unor stații de au­tobuz moderne, europene, ai căror pereți sunt din sticlă specială, pe care au fost imprimate fotografii și tex­te admirabile despre viața și opera celor mai importanți scriitori, artiști plas­tici, istorici, compozitori, dirijori, fizi­cieni, astronomi și inventatori români. Un „manual” unic, în felul său, o „școală în aer liber”, un „edificiu de cultură gene­rală” și, totodată, o „lecție de civilizație”. Mă opresc, la întâmplare, în stația în care tronează Grigore Antipa: naturalist, biolog, ihtiolog, zoolog, ecolog, oceanolog, profesor universitar, precur­sorul hidrobiologiei în știința românească și în cea mondială. Este întemeietorul „Institutului de Cercetare Marină” care îi poartă numele. Mă opresc apoi la stația unde îl întâlnesc pe cel mai mare diplomat român din istorie: Nicolae Titulescu. A treia stație, Vișana, este de fapt stația Ana Aslan. Cu timpul, marea majoritate a stațiilor își vor pierde numele vechi, rămânând cu nu­mele celebrilor înaintași. De ce să numim o stație „Pre­ciziei”, și nu „Ana Aslan?” Dintre personalitățile tratate de Aslan cu Gerovital, îi amintim pe Charles de Gaulle, Augusto Pinochet, Charlie Chaplin, Salvador Dali, Nikita Hrusciov, Mao Zedong, Pablo Picasso, Winston Churchill, Kirk Douglas, Marlene Dietrich, Aristotel Onassis, John F. Kennedy și mulți alții. Printre alte personalități culturale îl găsim și pe marele dirijor Sergiu Celibidache, de la care aflăm: „Cultura nu este altceva decât drumul spre libertate”. La „Bulevardul Mă­ră­șești”, ne întâmpină marele doctor Ioan Canta­cuzino. Lui i se datorează vaccinul BCG pentru vac­cinarea împotriva tuberculozei. În stația de peste drum, afișele dedicate lui Constantin Brâncuși pun în valoare, sintetic și expresiv, personalitatea marelui sculptor, numit de criticii străini „unul dintre cei mai mari crea­tori ai tuturor timpurilor”. Am ajuns și în stația… „Ni­colae Iorga”. Marelui titan al istoriei i se trimiteau la București scrisori din America sau din Asia, pe care scria simplu: „Nicolae Iorga, Europe”. Dintre perso­nalitățile expuse ca paginile unei enciclopedii îl întâl­nim, apoi, pe Emil Racoviță (creatorul primului institut de speologie din lume și autorul primului tratat din lume despre balene) și pe parașutista Smaranda Bră­escu, deținătoarea recordului mondial absolut, numită, în SUA, „regina înălțimilor”. La o răscruce de bule­var­de, marele Ion Creangă te întâmpină expus pe un turn dreptunghiular, de electricitate. Repet: nu am mai în­tâlnit acest mod practic de a vorbi despre cultură și istorie, ieșind în drumul trecătorilor, cu expuneri atât de expresive. Puse la un loc, ele alcătuiesc o enciclo­pe­die de… stradă, utilă, interesantă și captivantă. Para­frazând o expresie a bisericii, vă invităm să veniți în sectorul 4 și „să luați… lumină”!

Ion Longin Popescu