Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Motivele căderii unei „inițiative naționale”

Inițiativa parlamentară „Fără penali în funcții pu­bli­ce”, propusă de USR, a fost ratată în această sesiune a fo­rurilor legislative. Biroul Permanent al Senatului, care trebuia să analizeze prezentarea ei în plen, nu a putut lua o decizie, din lipsă de cvorum. La ședința ce trebuia să fi­xeze data votării, nu s-au prezentat decât reprezentantul USR-ului și președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, obligat de regulament să participe. Oficial, lipsa de cvorum a fost explicată prin refuzul grupului se­natorial al PSD-ului de a accepta votul on-line, știut fiind că, în contextul pandemiei, deplasările din teritoriu ale „aleșilor” sunt dificile și primejdioase. Decizia PSD-ului de a impune votul fizic (deși multe alte inițiative au fost dez­bătute și votate on-line) a făcut ca referendumul să nu poată avea loc odată cu alegerile parlamentare din 6 de­cembrie, cum își doreau liderii alianței USR-Plus. În con­secință, votarea inițiativei „Fără penali” a fost lăsată pe seama viitorului Senat. Niciunul dintre actualele partide parlamentare nu a îndrăznit să își asume responsabilitatea respingerii ei, mai ales că inițiativa s-a sprijinit pe sem­năturile a peste un milion de cetățeni. Cu excepția USR-PLUS, toate celelalte partide au interesul ca modificările constituționale cerute de ea să intre în vigoare cât mai târziu, eventual „îndulcite” prin diverse amendamente, care să impună „excepții” de la aplicarea legii. Un refe­ren­dum desfășurat odată cu parlamentarele ar fi grăbit modificarea, în chiar prima sesiune a noului Parlament, a ar­ticolelor constituționale, prea permisive cu funcționarii și demnitarii publici, care au avut (sau au) probleme cu Justiția. Oricare cetățean ce urmărește listele de repre­zentanți ai partidelor în Parlament sau în Administrația Statului poate constata că ele sunt împănate cu destui in­divizi care au suferit (sau sunt pe cale să sufere) con­damnări penale, majoritatea lor absolută fiind din motive de corupție sau de organizare a unor grupuri infracționale. Or, dacă în cazul parlamentarilor aleși ce vor dobândi astfel imunitatea, legea ce va fi adoptată nu va putea, pro­babil, acționa, în cazul „penalilor” impuși prin „relațiile” lor de partid, în toate instituțiile țării, efectele ei ar fi devastatoare. Cel mai lovit ar fi, într-o asemenea situație, PSD-ul, care și-a „implantat” foștii lideri și demnitari, scoși din circuit de diverse scandaluri, la conducerea tuturor eșaloanelor administrației naționale, indiferent de pregătirea lor profesională, de capacitatea intelectuală sau de practica în domeniu. Chiar dacă majoritatea absolută a acestor personaje dubioase s-au „blindat legal”, prin concursuri formale ori prevederi statutare aranjate „cu adresă”, modificarea legislației după referendum „ar zgâlțâi zdravăn șandramaua”, obligându-i să se retragă. Zeci de foști miniștri, parlamentari sau înalți demnitari PSD, „dedulciți” la sinecurile oferite de „partid”, s-ar pomeni puși în disponibilitate și obligați să se reîntoarcă la „meseriile” lor de bază. Or, PSD-ul nu ar putea accepta o astfel de „impietate”, care ar disloca fundamentele siste­mului impus de el, în cele trei decenii de postcomunism. Tactica amânării votului fizic asupra deciziei de supunere la referendum a inițiativei, pe motivul lipsei de cvorum, în contextul pandemiei, ține de strategia „clasică” a PSD, de tergiversarea problemelor ce-i pot afecta dominația, până la găsirea soluțiilor conve­nabile sau la căderea lor în desuetudine. În apropierea alegerilor parlamentare, PSD-ul nu-și putea permite să respingă pe față o inițiativă cetățenească susținută de un număr atât de mare de semnatari.

La ședința Biroului Permanent al Senatului nu au participat, însă, nici reprezentanții PNL, partidul aflat actualmente la guvernare. Reprezentanții liberalilor și-au „înnobilat”, încă dinainte de data ședinței, decizia de a nu se prezenta, pe motivul riscului ca ea să fie respinsă de plen, Senatul fiind, după cum se știe, dominat de „aleșii” PSD-ului și ai formațiunilor sale satelitare. O respingere a „inițiativei” în plen ar fi dus la obligativitatea reluării tuturor procedurilor prin care ea a trecut până să ajungă la faza impunerii ei pe agenda de vot a instituției. „PNL garantează adoptarea inițiativei Fără penali, odată cu învestirea noului Parlament! Spre deosebire de alții, noi nu avem încredere în PSD, și astăzi există riscul ca inițiativa să fie respinsă”, au susținut „surse” apropiate de liderii partidului, sugerând, „discret”, că parlamentarii altor grupări politice au avut „înțelegeri” cu PSD-ul care, absolut „normal”, nu le-a respectat. Aluzia trimite clar la parlamentarii USR, care au crezut că „marele partid” PSD nu va avea curajul să respingă pe față inițiativa. PSD-ul a găsit însă subterfugiul lipsei de cvorum, lăsându-i pe „novicii” USR-iști cu ochii în soare. În ce-i privește pe liberali, observatorii mai sceptici pot însă susține că amânarea votului le convine și lor, PNL-ul având, la rândul lui, destui reprezentanți cu probleme de natură juridică. De-a lungul timpului, destui „penali” și-au găsit – fie și provizoriu – adăpost în „partidul Brătienilor”, iar unii lideri ai lor (cum au fost Tăriceanu sau Patriciu) s-au implicat chiar în afaceri deloc onorabile. Criticii liberalilor afirmă că până și compromisurile acceptate de ei la întocmirea listelor parlamentare (în care au inclus traseiști de la PSD și sateliții săi) sunt semnale că o asemenea inițiativă nu le-ar prea conveni. Motivul real al neprezentării reprezentanților săi în BP al Senatului ar putea fi, mai degrabă, unul electoral. Asocierea buleti­nului referendar cu buletinele candidaților la Parlament ar putea favoriza formațiunea inițiatoare, USR-PLUS, resimțită deja de PNL-iști ca o concurentă la primul loc pe „scena dreptei”. Nu degeaba au declarat liderii liberali că, la viitoarea guvernare, au în vedere în primul rând o alianță parlamentară cu PMP-ul și UDMR-ul.

Incriminările reciproce între PNL și USR-PLUS pentru amânarea „inițiativei” nu-și mai au însă, de acum, rostul. Pentru „normalizarea” României, alianța dintre ele este obligatorie, pentru că numai așa se asigură majo­ritatea necesară excluderii oricărui compromis cu „Sistemul”. Cele două grupări sunt condamnate la ea.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian