Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

CIPRIAN GĂLUȘCĂ (Coordonator pentru Păduri și Biodiversitate, „Greenpeace-România”): „Răul e la Ministerul Mediului. Acolo e blocată treaba”

„Autoritățile nu au rezolvat nimic din ce am cerut”

– Exact în urmă cu un an, la mijloc de no­iem­brie, ai coordonat una dintre cele mai mari ma­ni­­festații ecologice din ultima vreme, „Marșul pen­­­tru Păduri” de la București. A avut vreun ecou? S-a schimbat ceva în bine pentru soarta pă­durilor românești?

– Din păcate, singurul lucru care a rămas con­stant de atunci e lista noastră de revendicări. Aș­­­­teptările noastre sunt aceleași, pentru că au­to­ritățile nu au rezolvat nimic din ce am cerut la „Mar­șul pentru Păduri”. Toate lucrurile sunt „în curs de rezol­vare”, cel puțin așa spun autoritățile, deși sunt întârzieri fără motive seri­oase, ale echi­pe­lor din Minis­te­rul Mediului. Acolo e blocată trea­­­ba. De pildă, dacă vorbim des­pre Sistemul de ur­­mă­rire a ma­­terialului lemnos (SUMAL), în mi­nis­­ter există o echipă care nu e în stare să se miște în ritmul celor de la Serviciul de Teleco­municații Speciale (STS), care dez­voltă aplicația. Acum două săptă­mâni am aflat că cei de la STS și-au terminat treaba, dar cei de la minis­ter, nu! Ei aveau respon­sa­bilitatea de a oferi datele ne­cesare: unde e par­cela, ce cantitate de lemn e acolo, ce specii și ce vârste au arborii. SUMAL trebuia să fie funcțional la 1 noiembrie. Acum au ie­șit cu un alt ordin de mi­nistru, prin care au pre­lun­git terme­nul de punere în funcțiune până la 1 februarie.

„Costel Alexe n-a bifat aproape nimic”

– După ce a promis o grămadă de lucruri fără să facă nimic, ministrul Costel Alexe a plecat de la Mediu. Cum ai cataloga acest mandat, în ra­port cu promisiunile care vi s-au făcut?

– Un mandat lipsit de performanță. Am avut parte de foarte multe promisiuni, de un discurs popu­­list, pentru ca la final de mandat, Costel Alexe să nu bifeze aproape niciunul din obiectivele pe care și le-a asumat. Așa cum am spus, prima pro­misiune era operaționalizarea SUMAL. După cum ve­dem, am primit încă o amânare, pentru anul vii­tor. S-a vorbit despre monitorizarea rețelei rutiere în punc­te-cheie, astfel încât să detectăm acele trans­­porturi ilegale de lemn. S-a montat o singură ca­meră în­tr-un an, undeva în județul Prahova! Or, asta nu cred că se poate trece la capitolul „per­for­man­țe”… S-au promis imagini satelitare de înaltă rezo­luție, care ne pot ajuta nu doar pe noi, so­cie­tatea civilă, să avem mai multă încredere în felul care este ges­tionată pădurea, ci și pe administratorii pă­du­rii, să vadă unde se petrec furturi… Și aștep­tăm infor­ma­ții importante și despre sănătatea pădu­rii, unde se petrec doborâturi de vânt, infectări… La insis­ten­țe­le noastre, ale celor de la Greenpeace, s-a fă­cut un caiet de sarcini, pe care l-am tot activat vre­me de câteva luni. Am forțat întâlniri la care au venit și experți de la Agenția Spațială Română, care se pri­cep la imagini satelitare. S-a promis public că vom avea aceste imagini din satelit, dar, din pă­cate, suntem la sfârșit de an și nu avem încă lici­tația pentru aceste imagini satelitare. Caietul de sar­cini za­ce, probabil, pe undeva prin minister, în­tr-un ser­tar…

„Noul Cod Silvic e tot cel vechi, plus o poleială”

– S-a vorbit mult despre schimbarea „Co­du­lui Silvic”.

– Schimbarea Codului Silvic s-a făcut „pe re­pede înainte”, fără o consultare publică bine pusă la punct. Noul Cod e cel vechi, plus o poleială, și nu tratează fenomenul tăierilor ilegale. Asta e tot ce s-a făcut: o poleială a Codului Silvic, cu lucruri ce­rute deja de zece ani, anume, ca furtul de lemn să devină infracțiune (că până acum era doar con­tra­venție) și niște schimbări absolut mi­no­re, care nu închid acele portițe impor­tante prin care se produce tăierea ile­gală.

– Oare ați fost duși cu vorba? Stra­tegia mi­nisterului a fost de a trage de timp?

– Atât Greenpeace cât și celelalte ONG-uri importante de mediu sunt acti­ve de peste un de­ceniu în România. În anii ăștia, ne-am lovit de toate situa­țiile posibile. Duși cu vorba ar fi însem­nat să fi crezut cu tărie că lucrurile se vor re­zol­va. N-a fost așa. Sigur că am sperat ca lucrurile să meargă într-o direcție bu­nă, dar am avut rezerve. Nu suntem sur­prinși de situație, dar suntem, în mod evident, frus­trați că a mai trecut un an în care lucrurile nu s-au schimbat și nu s-a întâmplat nimic bun pentru pădure.

„Încă 20 de milioane de metri cubi de lemn au dispărut din păduri”

– Ce înseamnă un an pierdut pentru pădurile din România? Cum putem cuantifica pierderea aceas­ta?

– Dacă ne uităm la sta­tistici, asta înseamnă încă 20 de milioane de metri cubi de lemn care au dis­părut din pă­duri. Înseamnă că suntem mai aproape de previziunile meteorologilor care ne spun că în 30 de ani vom avea cu până la 50% mai puțină pre­cipitație în România, deci va fi mai multă secetă. Ne apropiem și mai mult de acel termen în care schim­bările climatice ne vor lovi destul de puter­nic, iar noi nu reușim nici măcar să combatem fe­no­menul tăierilor ilegale, distruge­rea pădurilor. Ce să mai vorbim despre plantare de pădure, despre plantarea unor păduri de protecție acolo unde nu mai avem deloc, în zona de câm­pie?! Nu am făcut nimic nici în direcția asta.

– Ne aflăm de aproape un an într-o criză epi­de­miologică care ne restrânge posibilitățile de miș­care. Crezi că a fost transformată de autorități într-o umbrelă acoperitoare pentru infracțiuni de mediu?

– Faptul că anul acesta am stat mai mult în casă a scos la iveală mai multe probleme. Dacă ne uităm la calitatea aerului în marile orașe, am observat că în zilele când nu ieșea nimeni cu mașina, aveam o calitate a aerului bună, toți senzorii erau pe verde. Și apoi, brusc, vedeam cum explodau senzorii, pen­­­tru că se ardeau deșeuri într-un mod necontrolat și, evident, ilegal, la marginea Bucureștiului. Asta ne-a făcut să înțelegem că, pe lângă poluarea din oraș, există și poluarea de lângă oraș, care afec­tează și ea calitatea aerului. Dar, din păcate, nici în zona asta nu au fost în stare să se miște. În toată perioada aceea, când lumea era blocată în case, nici măcar nu au reușit să identifice cu acuratețe sursele de poluare și să-i tragă la răspundere pe cei care se ocu­pă cu arderea deșeurilor. Noi am propus mi­nis­terului o soluție foarte clară, am propus să moni­to­rizăm calitatea aerului printr-un sistem inteligent de drone. Dacă ai o zonă de poluare, o descoperi ime­diat și poți să acționezi. Dacă ai incendii de genul ăsta, poți să identifici foarte rapid sursa. Din păcate, deși am discutat la minister despre acest sistem, supravegherea cu drone, rezultatul e zero. O să îl realizăm noi, la fel cum am rezolvat și alte probleme. Nu ne putem baza pe autorități, pentru că nu se întâmplă nimic.

– O altă problemă ridicată de pandemie e fap­tul că nu se mai pot organiza marșuri pe pro­ble­me ecologice, cum a fost cel de anul trecut…

– Ai punctat foarte bine. În zona asta, problema le-a venit mănușă. Dar veștile că vom avea un vac­cin ne dau speranțe că vom ieși din nou în spațiul public. Iar atunci, toate frustrările acumulate în pe­rioada asta vor fi destul de greu de gestionat. Nu avem o memorie scurtă. Abia așteptăm să putem să ne exprimăm public nemulțumirile legate de întârzierile repetate ale reformelor de mediu, punc­tul cel mai slab al actualului guvern. Urmează ale­ge­rile parlamentare și sperăm ca oamenii să dis­cearnă care sunt actorii care ne pot duce mai aproa­pe de obiectivul nostru, acela de protejare a naturii.

„Încep să apară «oameni buni»”

Foto: Shutterstock

– Ciprian, cunoști foarte bine mediul silvic de la noi. Există și semne că lu­cru­rile se pot schimba în bine?

– Schimbarea vine din men­ta­litatea silvicul­to­rilor tineri, care în­țeleg să-și facă meseria cu dra­gos­te pentru pădure, și nu pentru că fac parte din­tr-o rețea de inte­rese personale sau dintr-un clan. Încep să apară „oameni buni”, vedem in­terviuri și articole de pre­­să în care ei încep să vor­beas­că deschis. Se știe că pentru a intra „în sistem” tre­­buie să vii de acasă cu 15.000 de euro, iar tinerii nu mai acceptă șpaga. Mai mult de atât, ei au avut cu­rajul să iasă în față și să de­maș­te felul în care ie­rarhia superioară pune presiu­ne pe pădurarii din teren să facă tot felul de nere­guli și ilegalități. Sunt mulți care se simt captivi în acest sistem, prizo­nieri, și își dau și ei seama că nu se mai poate așa. Dar e nevoie de mult mai mult, e nevoie de procu­rori care să investigheze aceste structuri mafiote, avem nevoie de niște oameni care să fie respon­sa­bili de faptele lor. În continuare, în Romsilva sunt angajați o grămadă de pădurari prinși cu nere­guli grave. Nici măcar nu au fost dați afară din ser­viciu, darmite să răspundă penal pentru faptele lor. Siste­mul e depar­te de a se re­forma, dar se fac pași într-o di­rec­ție bună. Tre­bu­ie doar să accelerăm rit­mul.

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian