Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Selecția ”Formula AS”

* Corneliu Valjan,”Însemnările din război ale unui good looking boy”, postfață de Micaela Gulea, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Adrian Pandea, docu­men­tare arhivistică de Iulian Boțoghină, Editura Militară, 272 p + 28 p cu ilustrații.

242

După ce a publicat la Humanitas, în ediții în­grijite exemplar, amintirile bunicului ei, avocatul, dramaturgul și omul politic Ion Valjan, condamnat la 15 ani în 1951 și mort în închisoare în 1960 (Cu gla­sul timpului și Din filigrane și surâsuri), Mi­caela Gulea a dat publicității acum, dublate cu propriile amintiri de familie, memoriile de război ale unui unchi, Corneliu Valjan – participant la Ma­­rea Conflagrație. Încredințând de data asta edi­ția unor istorici militari – excelentul studiu intro­ductiv, notele ce presupun acribie docu­mentară – a reușit nu doar prezervarea amintirii lui Corneliu Valjan – un om obișnuit, din pătura su­perioară a cla­sei de mijloc – ci și a unor „actori principali” – ofițeri, diplomați, politicieni români și străini din perioada avută în vedere de memo­rialist. Tânărul chipeș Corneliu (Nelu), unul dintre copiii lui Ion Valjan, a beneficiat în perioada formării de avan­tajele clasei sale sociale, ce îmbina tradițiile „marilor familii” moldo-valahe, educate şi ra­finate, cu spiritul bur­ghez deschis spre mo­dernitate, liberal și în­treprinzător. Par­cursul lui e tipic des­cen­denților acestor fa­milii: urmează inițial ca­riera în Drept a ta­tălui, fără succes, apoi se re­orientează pro­fe­sional prin studii la London School of Economics, con­tinuate cu un doctorat tot la Londra. În Anglia, cunoaște personalități britanice și române, inclusiv pe Ion Antonescu. Reîntors în țară, tânărul frumos și simpatic duce o viață de playboy, încercând toate plăcerile oferite de so­cie­tatea românească re­laxată și prosperă. Marile fră­mântări ale lumii ajun­geau la cercul de prieteni din care făcea parte oa­re­cum filtrate, ca niște ecouri încă neame­nin­țătoare. Corneliu Valjan era mai pre­o­cupat de amoruri (avea mare succes), de bu­nă­starea moșiei moștenite de familia sa, de pe­treceri, decât de schimbările politice de pe eși­chierul european. Însă în 1939 războiul intră cu bru­talitate în viața lui și a colegilor de generație. Ca și aceștia, se prezintă la încorporare din simțul datoriei, chiar în lipsa unei chemări oficiale. În 1940, avansat loco­tenent, este concentrat pe tim­pul retragerii armatei române din Basarabia și nor­dul Bucovinei, ceea ce îi dă po­­sibilitatea să observe din teren sistemul militar româ­nesc și slăbi­ciunile lui. Cu­noaș­terea limbi­lor străine îl plasează în „struc­turile infor­ma­tive”, unde pri­meș­te sar­ci­na să traducă din pre­sa engleză și americană, dar și să se de­plaseze în adân­cimea terito­riu­lui sovietic pâ­nă la Rostov, ajun­gând să cu­noască tragedia de la Cotul Donului și alte re­alități ale frontului de est. Tot din pos­tura de bun cunoscător al lim­bii engleze participă în 1944 la interogarea pilo­ților americani luați prizonieri, cu care se îm­prie­tenește și cărora le înlesnește un trai mai confor­tabil. Ca translator lucrează și în Co­mi­sia de Ar­mis­tițiu ajunsă în România după în­toar­cerea ar­melor. Toate aceste colaborări i-au adus după 1947, din ordin sovietic, arestarea și condam­narea la Gulag, unde a stat aproape opt ani. După în­toarcerea acasă a dus o viață de ostracizat, urmărit permanent de Securitate și nevoit să-și întrețină rudele (cele care nu erau la închisoare) practicând clandestin meseria de dentist, învățată în Siberia. Amintirile lui, scrise fără patimă vin­dicativă, sunt o cronică a evenimentelor trăite, un document istoric, sociologic și psihologic, dar și o parte din saga unei familii „sub vremi”. Micaela Gulea, atât de devotată memoriei înaintașilor ei, completează cu evocări pline de căldură acest tablou de familie.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian