Istoria României pusă la index

Consilieri și experți, institute de științele edu­cației și alte instituții, precum „Agenția Română de Asi­gurare a Calității în Învățământul Superior”, pre­gătesc marginalizarea și chiar elimi­narea istoriei și a geografiei României din învă­țământul liceal și superior. Perioada 2021-2022 va fi primul an în care se vor învăța „Istoria și tradițiile minorității maghiare” și „Istoria și tradițiile minorităților naționale”, și deloc „Istoria românilor” sau „Istoria României”. Așa-zisa „metodologie cadru” a învățământului a fost publicată în decembrie trecut și nu conține nicio referire la istoria poporului român majoritar, „nici măcar în paranteză”, cum ar spune prestigiosul istoric, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Circa 90% din totalul școlarilor din țară vor învăța istoria românilor doar o oră pe săptămână sau deloc! Rămânerea școlii fără istorie și geografie, potrivit metodologiei-cadru, intrigă pe toată lumea. Popoarele Europei își învață istoria și geografia proprii cu sârguință, cu întreg respectul cuvenit, și nimănui din Germania, Franța sau Austria, ca să nu mai vorbim de Polonia și Ungaria, nu i-ar trece prin cap să le elimine din programa școlară sau să le reducă la o frecvență neglijabilă. Președintele Academiei Române notează: „Putem presupune că în România – țară care, dincolo de definiția ei «perimată» de «stat național», are cam 90% etnici români – numai minoritățile contează și că istoria și geografia românilor și României sunt cantități neglijabile? Ne îngrijim atent și generos de mino­rități – ceea ce este foarte bine și foarte necesar – dar excludem ori ignorăm, prin compensație, majo­ritatea?”. Cu sufletul otrăvit de atâta ignoranță, Ioan Aurel Pop strigă ca să audă surzii: „Nu apare ni­căieri scris istoria românilor, ca și cum neamul nostru ar fi ciumat! Alte istorii, peste tot în lume, sunt ale unui popor, ale unei țări, ale unui continent, ale unei minorități etc., dar a noastră, la noi acasă, nu este nicăieri”. Domnul academician îi numește pe autorii programei drept „propunători”. Iar pro­punerile lor sunt „rețete sigure de îndobitocire, de cufundare în ignoranță, sunt îndemnuri la necu­noaștere, la comoditate și la letargie”. Așteptăm cu interes opinia noului ministru al Educației, Sorin Câmpeanu, apreciat pentru seriozitatea și priceperea în conducerea Ministerului Educației.

Ion Longin Popescu