Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Coronavirusul și depresia

– Depresiile se află în topul bolilor psihice. Sunt ele agra­vate de pandemie? Și dacă da, ce înseamnă asta exact? –

„Pandemia provoacă depresii numai la oamenii care au deja un fond depresiv”

* Urmează după coronavirus o „epidemie” de depresie?

Foto: Shutterstock

– Coronavirusul ne stresează pe toți. Mulți se tem pentru sănătatea lor, sunt iritați de restricțiile impuse vieții de zi cu zi, activează în profesii care sunt acum foarte solicitante sau sunt îngrijorați pentru viitorul lor profesional. Din aceste motive, nu puțini sunt cei ce prezintă unele simptome ale depresiei, dar care nu suferă automat de o depresie propriu-zisă. Faptul că cele două împrejurări sunt în continuare confundate reprezintă unul dintre motivele pentru care depre­siile continuă să fie subestimate. De­presia se numără printre principa­lele cauze ale suicidului și ea este întot­deauna însoțită de un nivel ridicat de suferință. Este o boală de sine stătă­toare, și nu doar o reacție la niște con­diții grele de viață. Decisiv este dacă există o predispoziție. Cine o are alu­necă în depresie, chiar și în cazul în care condițiile sale de viață sunt minu­nate. Invers, oamenii care nu au aceas­tă predispoziție către depresie îndură chiar și cele mai mari amărăciuni, fără să cadă pradă bolii. Factorii externi (pandemia) joacă deci un rol mult mai mic decât își închipuie cei mai mulți. Problemele actuale cu care ne confruntăm pot mai degrabă să devină declanșatori ai unor faze depresive, atunci când există deja o predispoziție în acest sens. De aceea, psihiatrul nu pornește de la premiza că ne pândește un nou val de depresii.

„Pentru depresivi, nu pandemia reprezintă problema, ci măsurile restrictive care se iau”

* Cum stau lucrurile pentru cei care suferă deja de depresie?

– Urmările pandemiei pot fi dramatice pentru ei. Dar nu coronavirusul în sine este problema. Riscul de contagiune nu îi preocupă pe depresivi într-o măsură mai mare decât pe oamenii sănătoși, însă ei suferă considerabil mai mult din cauza măsurilor de combatere a pandemiei. Acest fapt este atestat, de pildă, de un „Barometru al depre­siei” realizat în Norvegia, un studiu reprezentantiv la care au participat 5.000 de oameni. Carantina a fost percepută de oamenii cu depresie drept sensi­bil mai împovărătoare. 75 la sută dintre ei nu au reușit să compenseze această lipsă a structurii vieții de zi cu zi care a apărut din cauza restricțiilor. În schimb, în rândul populației obișnuite, acest lucru a fost valabil numai pentru o treime dintre cei chestionați. Aproape fiecare al doilea bolnav de depresie a rămas peste zi mai mult timp în pat. „Și, deși oamenii aflați în depresie suferă de epuizare, pentru ei este contraproductiv să se întindă des și pentru multă vreme”, afirmă specialiștii norve­gieni. „Mai mult somn are mai degrabă un efect de înrăutățire a stării în cazul celor depresivi. În cli­nică, privarea de somn este chiar o metodă de tratament împotriva depresiilor”.

Nocivă este, de asemenea, lipsa activității fi­zice. Patru din cinci depresivi – adică aproape de două ori mai mulți decât reprezentanții sănătoși ai populației – au precizat că au făcut mai puțină miș­care. Asta, în condițiile în care e un lucru cunoscut că sportul ajută la combaterea depresiei. Sondajul se raportează la prima carantină, din primăvara trecută, dar experții bănuiesc că și cea de-a doua a avut un impact asemănător.

„Tratamentul coronavirusului s-a făcut în dauna altor boli grave”

* Cum decurge îngrijirea bolnavilor depre­sivi, în timpul pandemiei?

– Aici se află cel mai mare motiv de îngrjorare, pentru că îngrijirea s-a înrăutățit în mod clar la peste o jumătate dintre bolnavii de depresie. Pro­gra­mările de tratament ambulatoriu au fost anulate sau ignorate de teama infectării, la fel ca la multe alte boli cronice, inter­nările la spital au fost refuzate și nici terapiile de grup, cum ar fi cele de auto-ajutorare, nu s-au mai concre­tizat ori au avut o desfășurare limitată.

Chiar și vara, când numărul infec­tărilor a fost pentru mai mult timp unul redus, o treime dintre bolnavii de de­presie au susținut că au avut în continuare parte de o îngrijire medicală precară. „În cazul aces­tei boli grave, așa ceva este o catastrofă”, spun specialiștii. „Extrapolând la ansam­blul populației, asta înseamnă că milioane de oameni au fost mai prost îngrijiți – cu toate consecințele nega­tive care sunt de așteptat: înrăutățirea simptomelor, mai multe recidive, mai multe tentative de sinucidere”. Me­dicii psihiatri critică faptul că nu se ține cont de efectele secundare ale măsurilor de combatere a pandemiei. „Măsurile împotriva coronavirusului sunt obligatorii, dar ele nu trebuie să provoace suferință și moarte în alte părți. Trebuie să discu­tăm mai mult despre justa măsură în acest caz. De ce să-i acorzi prioritate virusului Covid, față de cancer? O concentrare exclusivă a atenției pe evoluția infectărilor reprezintă o abordare iresponsabilă.

„Sfaturile luate de pe internet sunt fatale”

* Cât de importante sunt consultațiile online?

– Importanța lor a crescut în ultimul an, deși ele nu sunt accesibile pentru mulți dintre cei afectați, cum sunt de pildă vârstnicii, că­rora le lipsesc condițiile tehnice. La nivel euro­pean, doar 14% dintre pacienții cu depresie acută au apelat la consultații telefonice sau video. Dar cei care o fac le evaluează pozitiv. Și ofertele digitale de terapie au mai multă căutare de la debutul pandemiei încoace. Aceste programe funcționează însă bine doar atunci când au parte de supravegherea unui profesionist. Spe­cialiștii avertizează însă: „Mesajele de tipul: «Dacă ai o depresie, apelează la internet și tratează-te sin­gur» este fatal”.

* Unde găsim ajutor?

– Persoanele potrivite sunt doctorii de specia­litate din domeniul psihiatriei, psihoterapeuții ori medicii de familie. Aceștia din urmă tratează majoritatea bolnavilor care nu se află în clinici. Cel mai important aspect este ca cei afectați să poată beneficia de ajutorul necesar. „Oamenii cu depresie au și în timpurile coronacrizei acces la tratament medical de calitate. Ei nu trebuie să stea retrași, ci să caute de urgență ajutorul specialiștilor”, spun psihiatrii.

„Nu putem vindeca depresia doar cu iubire”

* Ce pot și ce ar trebui să facă aparținătorii?

– Înainte de toate, să se informeze. Fiindcă cine înțelege boala poate pricepe mai bine și comportamentul celui afectat. Altfel, putem trăi cu impresia că e vorba doar de o perioadă de intrare în derivă, și, ori minimalizăm răul, ori dezvoltăm chiar și sentimente de vinovăție. Important este să înțelegem că, în calitate de aparținător, nu suntem responsabili pentru tratament. Sau, mai pe șleau, nu putem vindeca depresia doar cu afecțiune și iubire, la fel cum nu putem vindeca nici diabetul.

Câte ceva tot putem însă face, pentru a-i sprijini pe cei afectați. Multora le lipsesc energia și spe­ranța necesare pentru a-și vedea de tratament. „Aici, aparținătorii joacă în orice caz un rol important și pot face programări, pot însoți persoana de­presivă și o pot motiva”, arată specia­liștii. Partenerul, cercul de prieteni și familia sunt de ajutor și în privința rutinei cotidiene, când se pune pro­blema menținerii unei structuri coerente a vieții de zi cu zi. „Un plan săptămânal, care cuprinde, desigur, îndatoriri, dar și ceva frumos, introdus în mod conștient, și pe care depresivul a dorit mereu să-l facă la un moment dat, se poate realiza și împreună”. Și, nu în ultimul rând, trebuie spus că această focalizare a atenției asupra aspectelor pozitive îi ajută, în mod dovedit, și pe oamenii care nu sunt bolnavi de depresie, ci trec „doar” printr-o fază proastă, provocată de pan­demie.

Vezi și: https://www.formula-as.ro/2021/02/01/programul-anti-depresie/

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian