Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

GABRIEL CIUIU (Agenția pentru Protecția Mediului): „Nu există un poluator unic în București”

Cu toți ochii ațintiți doar asupra pan­de­miei, România riscă să treacă direct într-un alt scenariu negru: poluarea. Mi­lioane de români respiră un aer otrăvit. Am încercat să aflăm punctul de vedere al instituțiilor statului le­gat de această gravă situație. Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății nu ne-au răspuns solici­tărilor, iar Primăria Capitalei, după patru săptămâni de amânări, ne-a trimis câteva răspunsuri seci și ne­concludente. Singura instituție care a răspuns ime­diat și s-a arătat deschisă dialogului a fost Agenția pentru Protecția Mediului București, care, prin vo­cea lui Gabriel Ciuiu, șef al serviciului moni­to­rizare și laboratoare, ne-a acordat următorul in­terviu.

Extrem de rău, dar în limite

– Și în această iarnă, Bucureștiul a trecut din­tr-un episod de poluare în altul. Ultima săptă­mâ­nă a lunii februarie a însemnat un coșmar: șapte zile și șapte nopți cu aer sufocant, pestilențial, no­civ. Deși rețeaua oficială îl cataloga „rău”, „foarte rău” și „extrem de rău”, nici de data asta nu s-a activat vreo alertă, iar Agenția pentru Pro­tec­ția Mediului, la care lucrați, a încercat să ne con­vingă că totul e în regulă. Pare greu de înțe­les.

Foto: Mediafax

– Legea 104 din 2011 stabilește exact modul de mo­nito­ri­zare, de evaluare a calității ae­rului, in­for­mare a pu­bli­cului și atribuțiile fiecă­rei instituții. Fie­care po­­luant are speci­fi­cate valori limită și pra­guri de alertă. Pentru Bucu­rești nu a fost cazul vre­unei alerte, deoarece nu­mai valorile limită au fost depășite, nu și pra­gurile de alertă. În ulti­ma pe­rioadă, indicii de calitate a aerului au arătat valori ridicate la particulele PM 10 și PM 2.5, pentru care le­gislația nu prevede pra­guri de alertă, ci doar va­lori limită zilnice, respec­tiv anuale. Iar acestea nu au fost niciodată depășite.

– Particulele PM 2.5 sunt extrem de peri­cu­loase, ajung la inimă și în alveolele pulmonare, provocând daune majore sănătății. Într-una din zilele cu aerul catalogat de dvs. ca „extrem de rău”, am văzut părinți cu bebeluși la plimbare, copii la joacă în zăpadă, bătrâni ieșiți la cum­părături. O avertizare la zi a populației asupra calității aerului ar salva vieți…

– Populația se poate informa permanent pe site-ul calitateaer.ro, unde transmitem toate datele le­gate de monitorizare în timp real, unde poate vedea cât de poluat este aerul în acel moment. Alertele se emit doar atunci când se depășesc pragurile pentru ozon, dioxid de azot, dioxid de sulf. Depășirile acestea de PM 2.5, care se întâmplă acum cu oarecare frecvență, nu sunt atât de mari încât să necesite o alertare a populației și a mediilor de presă. Nu este atât de grav pe cât susțineți dvs.

„Poluarea vine din zonele mărginașe ale orașului, acolo unde populația se încălzește cu combustibil solid”

– Nu eu, ci Institutul de Sănătate Publică, care a publicat un raport bazat pe monitorizările dvs. Po­luarea cu particule în suspensie scurtează media de vârstă a bucureșteanului cu patru ani, poa­te provoca accident vascular, infarct, boli res­piratorii grave. APM are ca misiune să acționeze pentru a asigura populației un mediu sănătos. Cum o face?

– Monitorizăm indicii de calitate a aerului, iar atunci când apar depășiri ale valorilor limită, luăm legătura cu colegii de la Agenția Națională de Me­teo­rologie și încercăm să aflăm sursa acestei po­luări. După aceea, transmitem datele colegilor de la Garda de Mediu, care merg pe teren, în con­trol. Ce nu înțelege populația este că de cele mai multe ori nu există un poluator unic pe care Garda să-l descopere, ci mii de surse mici, provenite de la încălzirea rezidențială de iarnă. Peste 70% din epi­soadele de depășiri ale PM-urilor au loc în pe­rioada octombrie – martie. Din analiza datelor, aceas­tă po­luare vine ca un val de la exterior spre in­­terior, de cele mai multe ori seara, din zonele mărginașe ale orașului, acolo unde populația se încălzește cu com­bustibil solid, cărbune, lemn și cu deșeuri de lemn, paleți, placaje, ce-i mai ieftin și mai poluant. Episoadele acestea de poluare re­prezintă un cumul de factori, în care condițiile meteo – inversiunea ter­mi­că, calmul atmosferic joacă un rol important. Con­dițiile defavorabile de dis­persie fac ca masele de aer să nu se mai de­plaseze nici orizontal, nici ver­tical, iar polu­anții să rămână la sol mai mult timp.

„Depozitele de deșeuri reprezintă surse de poluare olfactivă sau cu hidrogen sulfurat”

– Sunt născut în București, trăiesc aici de pes­te 40 de ani și știu cum mi­roa­se iarna, oa­me­nii s-au în­călzit mereu așa. În aer plutește în­să și alt­ceva. Nu luați în cal­cul și feno­me­nul incen­die­rilor de deșeuri, ca sursă a po­luării Capita­lei?

– În afara pro­blemelor de la Sintești, unde Garda de Mediu a intervenit ală­turi de Jandarmerie și de Poliție…

– Asta s-a întâmplat în noiembrie, și de atunci continuă să apară zilnic filmări cu fuioare groase de fum, pornite din satele din jur, fum care, în funcție de direcția vântului, se îndreaptă sau nu spre București.

– Mă îndoiesc că acest fenomen al arderilor contribuie la poluarea Bucureștiului. De cele mai multe ori, ele au un impact local, în zona în care se desfășoară arderile.

– Dar uriașele gropi de gunoi de la marginile Bucureștiului ce rol joacă?

– Doar depozitul de deșeuri Chiajna – Rudeni se află pe teritoriul municipiului București. În județul Ilfov, este activ cel de lângă localitatea Vidra. Depozitele de deșeuri reprezintă surse de poluare olfactivă sau cu hidrogen sulfurat. Nu s-au corelat creșterile de valori ale PM-urilor și nici ale altor poluanți prevăzuți în lege cu activități ale depozitelor de deșeuri. Când va intra în vigoare legea mirosurilor, lucrurile vor sta mai bine, va exista un cadru de acțiune. APM nu are mijlocul tehnic de a opri activitatea unui operator decât în cazul în care nu respectă prevederile de gestionare a deșeurilor. Emisiile de hidrogen sulfurat devin mai intense în a doua perioadă de viață a unui de­pozit de deșeuri, se resimt 7-8 ani după aceea, apoi scad treptat. Pe perioada serii, când scade viteza vântului și poluanții rămân la sol, se resimt mai intens aceste mirosuri. Asta nu înseamnă că noap­tea au loc activități ilicite la depozite, că se întâm­plă ceva grav.

„Operatorii „Sterycicle” și „Iridex Group”, reclamați de populație, au îndeplinit toate cerințele legale pentru a obține o nouă autorizație integrată de mediu”

– Bucureștenii din zonele de nord-vest ale Ca­pitalei se plâng de peste șase ani de această situa­ție generată de depozitul de la Chiajna. În toam­nă, laboratorul mobil al Primăriei a descoperit valori de 2-3 ori mai mari de hidrogen sulfurat, un gaz toxic cu acțiune nocivă clar demonstrată asupra sănătății. Depozitului de la Chiajna i-a fost retrasă în instanță autorizația de mediu emi­să de ANPM încă din luna august, dar continuă să funcționeze.

Foto: Shutterstock

– Am făcut și noi o serie de măsurători cu la­boratorul mobil, uneori am găsit valori ridicate, al­teori nu. Am trimis rezultatele Gărzii de Mediu, pentru a acționa în consecință. Decizia judecă­to­rească de anulare nu este definitivă. Operatorii „Sterycicle” și „Iridex Group”, reclamați de popu­lație, au îndeplinit toate cerințele legale pentru a obține o nouă autorizație integrată de mediu. Nu a fost identificată sursa (cu dovezi clare ce pot fi uti­lizate în instanță) care se face vinovată de polua­rea/mirosurile resimțite în zonă. Pentru depozitul de deșeuri Iridex se va atinge foarte curând capa­citatea maximă de depozitare, iar Primăria Munici­piului București, primăriile de sector și operatorii de salubritate vor trebui să stabilească o nouă locație sau locații pentru depozitarea deșeurilor municipale.

– Cea mai apropiată stație de monitorizare față de „Iridex” se află tocmai la Lacul Morii…

– Avem un număr de 8 stații, minimul prevăzut de legislația europeană pentru un oraș cu populația și mărimea Bucureștiului. În curând se vor amplasa alte trei, între care una în nord-vestul orașului. Re­țeaua noastră monitorizează aerul ambiental, iar operatorii economici au obligația de a monitoriza emisiile la coș și de a ne transmite datele. Iridex le transmite săptămânal.

– Monitorizarea emisiilor incineratorului de deșeuri medicale „Sterycicle” (companie ame­ri­ca­nă responsabilă cu numeroase dezastre ecolo­gi­ce, pe diferite continente – n.red.) este accesi­bilă public?

– Nu există această condiție de schimb de in­for­mație decât între Sterycicle și autoritățile de me­diu. Ei au obligația să efectueze aceste măsură­tori și să le raporteze cu anumită frec­vență.

– În toți acești ani, „Iridex” sau „Sterycicle” au raportat vreo depă­șire a valorilor limită?

– Nu.

– Niciodată?

– Niciodată.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian