Primăvara plămânilor

– Sunt cea mai vulnerabilă zonă a organismului, înainte și după infecția cu covid. Să ne deprindem cu gândul că plămânii tre­buie protejați permanent –

Hrana plămânilor

În urmă cu câteva decenii era profund îm­pă­mân­tenită părerea că pentru a avea plămâ­nii sănă­toși, oamenii trebuie să mănânce ex­trem de gras și de consistent, chiar peste pu­te­rile lor de a asimila. Iată însă că cercetările din ulti­mele decenii au ajuns la o altă con­clu­zie: nu hrana abundentă de­ter­mină sănătatea, ci forța sis­te­mului imunitar. Așa­dar, hrana ne­cesară sănătății plămânilor este cea care fa­vorizează men­­ținerea unui nivel ridicat al imu­nității. Dacă în tim­pul sezonului rece mâncarea trebuie să fie mai con­sis­tentă, organismul având ne­voie de mai mul­te calo­rii pen­tru a face față frigului, primăvara hrana trebuie să con­țină cât mai multe legume și fructe crude, așa încât orga­nis­mul să fie despovă­rat de toxine și for­ti­ficat cu vita­mi­ne și cu enzime, pentru a lupta cât mai efi­cient împotriva bolii. Dar să vedem care sunt alimen­tele-medi­cament pentru plă­mâni și aparatul respirator:

* Ceapa și usturoiul – sunt o adevărată colecție de sub­stanțe antimicrobiene, care acțio­nează în special la ni­velul plă­mânilor și al căilor respiratorii. Mai ales con­su­mul zilnic de ustu­roi este indicat în perioada epide­miilor, pentru preve­nirea îmbolnă­virilor – anumite substanțe din ustu­roi (exact cele care îi dau mirosul specific) ajung di­rect în plămâni, fiind eliminate apoi prin respi­rație, timp în care fac o dezinfecție completă și con­tinuă a în­tre­gului aparat respirator.

* Ridichea de lună și ridichea neagră – au efec­te anti­in­fec­țioase și antitusive puternice. Am­bele tipuri de ridiche au substanțe foarte asemă­nă­toare cu cele din usturoi, dar mai ușor de suportat de ficat și, important, fără miros ne­plăcut. Se reco­mandă consumul zilnic al ridichilor în sa­late, cior­be, sucuri în amestec cu miere.

* Polenul de albine și mierea de albine – pe lân­gă faptul că stimu­lează imunitatea și con­ține an­tibiotice naturale, po­lenul aju­tă la restabi­lirea orga­nis­mu­lui slăbit de boală, fiind foarte util în revigo­rarea con­valescenților după gri­pă, pneu­monie, tuberculoză pul­mo­nară și, mai nou, covid.

* Zerul – este un remediu cu valențe aproape magice în vindecarea bolilor de piept, fiind mențio­nată folosirea sa în acest scop în medicina populară din toate zonele ță­rii. Se consumă un pahar înainte sau în timpul mesei, de două-trei ori pe zi.

* Gălbenușul de ou crud – la fel ca po­le­nul, este o ex­celentă sursă de aminoacizi, care joa­că un rol important în procesele imunitare. Este re­comandat mai ales copiilor în creștere, bătrânilor, persoanelor surmenate și slăbite, care sunt mai vul­nerabile la bolile respiratorii.

* Nucile, semințele de susan, de floa­rea-soa­relui și de dovleac – nu acționează direct asupra aparatului respira­tor, dar sunt o sursă foarte impor­tantă de energie pen­tru organism, fiind utile mai ales persoanelor care au de­fi­cit de masă cor­porală, care prezintă o stare evidentă de slăbi­ciune fizică și lipsă de energie.

Plantele medicinale

În flora medicinală din țara noastră, există o gamă im­presionantă de plante de leac, cu efecte foarte puternice asupra aparatului respirator. Vă prezentăm câteva dintre cele mai eficiente.

* Arnica (Arnica montana). Proprietățile sale de sti­mu­lare imunitară sunt deosebite (mai puter­nice, se pare, decât ale echinaceei).

Se administrează ca tinctură: 50-60 de picături diluate în jumătate de pahar de apă se iau de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Un tratament preventiv durează minimum trei săptămâni.

* Iarba-mare (Inula helenium) – se folosește rădăcina sa, cu un gust picant puternic, care este considerată încă din vechime un elixir pentru plămâni.

Se ia sub formă de pulbere: o linguriță rasă, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Planta se ține în gură vreme de zece minute, după care se în­ghite cu apă. (Toți cei care au afecțiuni pulmonare deja in­stalate sau au o sensibilitate mă­rită la bolile respi­ra­torii ar trebui să în­cerce o cură de măcar douăzeci de zile cu această plan­tă.)

* Lichenul de piatră (Ce­traria islandica) – se recomandă curele de lungă durată, cu lichen de piatră sub formă de tinctură.

Se iau 50-70 de picături di­luate în jumătate de pahar de apă, de patru ori pe zi, pe sto­ma­cul gol. Persoanele care nu su­portă tinctura pot lua un macerat la rece, obținut prin punerea unei lingurițe de plantă într-un pahar de apă, de seara până dimi­neața, când se filtrează. Se beau două-trei pahare de macerat pe zi.

Aromoterapia

Administrate pe cale orală, dispersate în atmo­sfera pe care o respirăm ori adăugate în apa de baie, uleiurile aromate vo­la­tile ajung rapid în plă­mâni, unde acțio­nează ca un adevă­rat purifica­tor. Iată câteva din uleiurile aroma­tice care se găsesc acum în magazinele noastre naturiste și care au efec­te benefice asupra plămâ­nilor și respira­ției:

* Uleiul volatil de men­tă – este un fel de rege printre re­mediile de acest gen, aroma sa răcoroasă fiind de un imens ajutor pentru bolile de piept. El dilată bron­hiile, mă­rește spon­tan am­plitu­dinea res­pirați­ei, dezin­fec­tează plă­mâ­nii și căile respiratorii superioare, elimină sen­zația de sufo­care la bol­navii cronici de astm și de bronșită.

* Uleiul volatil de cimbru – este mai puter­nic ca acțiune an­timicro­biană decât mul­te dintre anti­bioticele și antivi­ra­lele obținute pe cale chi­mi­că. Este foar­te util în virozele respiratorii, în ast­mul bronșic și în pneumonia produsă de diverși mi­crobi.

* Uleiul volatil de eucalipt – oprește tusea și fluidifică secrețiile bronșice, ușurând respirația. Se folosește de ase­menea în răcelile de tot felul, precum și în bronșitele cronice.

Cum se administrează uleiurile volatile:

* Intern, se iau 2-3 picături în miere de trei ori pe zi. Durata minimă a tratamentului este de șapte zile.

* În apa de baie se adaugă 10-20 de picături de ulei vo­latil, operațiunea repetându-se cam la 10 minute, deoa­rece în contact cu apa fierbinte aceste substanțe se eva­poră foarte repede. Uleiurile volatile pătrund pe căile res­piratorii în plămâni odată cu aerul inspirat, dar și prin piele, pe care o străbat cu ușurință, exercitându-și astfel efectele binefăcătoare direct și foarte rapid.

* Dispersarea în atmosfera pe care o respirăm a uleiu­ri­lor volatile este foarte importantă pentru prevenirea îm­bol­­nă­virii în timpul epidemiilor, dar și pentru tratarea unor boli respiratorii, mai ales in­fecțioase. Pentru încă­peri, se fo­losesc așa-numi­tele lămpi de aromoterapie care se gă­sesc acum în mai toate Plafarurile și magazinele natu­riste de la noi.

Gimnastica respiratorie

* Supravegheați-vă respirația – Când aveți câteva mi­nute liniștite în timpul zilei, așe­zați-vă pe un scaun și cău­tați să vă dați seama cum respirați. Folosiți zona su­perioară a plămânilor, ridicând la inspirație umerii sau bombând abdo­menul? Ritmul respirator este rapid și sa­ca­dat sau lent? Respirația curge ușor sau întâmpinați o rezis­tență atunci când vreți să trageți aer în piept? Veți observa că în zilele mai stresante tindeți să respirați mai rapid, că atunci când sunteți obosiți, respirația este mai grea (su­grumată), că după o emoție puter­nică, respirația nu mai este ritmată etc.

* Ce înseamnă o respirație corectă. În­tin­deți-vă pe spate, cu coloana perfect dreaptă, cu o mână plasată pe torace și cealaltă pe abdo­men. In­spirați adânc: aerul trebuie să pă­trun­dă mai întâi în zona inferioară a plămânilor, bombând gra­dat abdomenul, apoi dilatând to­ra­cele și în final um­plând zona superioară a plă­mânilor și făcând cla­viculele să se ri­dice. Rețineți câteva secunde aerul, apoi expirați-l lent, pe gură, fără a forța. Inspirați din nou pe nări, foarte profund, reluând etapele descrise. Repetați exercițiul de res­pirație completă descris mai sus vre­me de măcar zece minute pe zi.

* Aplicați respirația com­pletă în cele mai diverse si­tuații. Ați învățat să respirați co­rect? Important este acum să nu uitați să faceți lucrul acesta de două-trei ori pe zi. Culcați pe spate sau în picioare, în fața ferestrei des­chise, faceți trei reprize a câte 7-8 respirații, de trei ori pe zi. În plus, fo­losiți și alte prile­juri. De pildă: – Întotdeauna când vorbiți la te­lefon, adu­ceți-vă aminte să res­pirați com­plet – puteți să vă pu­neți pe receptor o bulină sau un alt semn care să vă adu­că aminte că tre­buie să vă con­trolați respi­rația. – Când tre­buie să urcați scările, cău­tați să vă adap­­tați ritmul de ur­care, așa încât să vă per­mită să vă con­centrați asu­pra res­pi­rației, căreia nu-i veți per­mite să devină su­perficială și grăbită, men­ținând-o pro­fundă și cât mai lentă.