Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

TIA ȘERBĂNESCU: „E cam greu să aştepţi de la un guvern, să facă în 6 luni, reformele despre care toată lumea vorbeşte de 30 de ani”

Analiza politică a lunii IUNIE

„În condițiile grele ale pandemiei, Guvernul Cîțu a obținut o creștere economică, în timp ce multe țări sunt în recesiune. Nu e puțin lucru”

– Au trecut șase luni de la începutul guver­nă­rii PNL – USR-PLUS – UDMR, și ar fi mo­men­tul unui prim bilanţ. Cum stăm după o ju­mătate de an de guvernare, în contextul complex al pandemiei?

– E cam greu să aştepţi de la un guvern să facă în 6 luni reformele despre care toată lumea vor­beşte de 30 de ani. Reforma a devenit un clişeu bun la toate. Am ajuns ca pe vremea lui Mihail Gor­baciov, care o dădea înainte cu „perestroika” şi cu „glasnost”. Aşa şi noi acum, îi dăm înainte cu reforma şi cu transparenţa… N-avea cum să fa­că Guvernul Cîţu cine ştie ce reforme, în 6 luni, mai ales în condiţiile unei coaliţii greu de co­ordonat. Dacian Cioloş şi Dan Barna spun că nu sunt mulţumiţi de reforme. Dar miniştrii lor ce fac? Ce face Stelian Ion, la Justiţie, de exemplu? Unde mai pui că Barna e vicepremier, coordo­nează chiar el nişte ministere. Dacă ei sunt ne­mulţumiți, noi ce să mai zicem? Ne mai iau şi pâinea de la gură: nici nu mai poţi să-i critici, că se critică ei între ei! Dacă vrei cu dinadins să îi reproşezi ceva guvernului, ai ce: au fost bâlbâieli, au fost incoerenţe. Un ministru zice una, vine pre­mierul și zice alta. Apoi, e nevoie de o comunicare mai sinceră. Pe cifrele de la COVID se contra­ziceau ministrul Sănătăţii cu cei de la Situaţii de Ur­genţă. Tot legat de incoerențe: nu poți avea credibilitate spunând că nu sunt bani pentru creș­terea alocațiilor pentru copii, dar tu ai prevăzut înfiițarea unei agenții naționale pentru dezvoltarea infrastructurii din Sănătate, cu sute de milioane de euro, din împrumuturile prin PNRR. Apoi, mili­ar­de de lei prevăzute pentru consultanță! Ne îm­pru­mutăm ca să băgăm bani în consultanță? Șme­cherie cu tichie, cam cum e Viorica Dăncilă con­sul­tantă la BNR. Nu poți fi convingător că nu ai 2 miliarde de lei pentru alocațiile copiilor, când iei mașini noi la Senat sau întreții tot felul de institute și academii… Prima lecție de bună guvernare e să știi de unde să nu tai nici în ruptul capului: de la Să­nătate, de la Educație. Dimpotrivă, mai adu bani, dacă poți! Cu toate aceste rezerve, în con­di­ţiile grele ale pandemiei, Guvernul Cîțu a obţinut o creştere economică, în timp ce multe ţări sunt în recesiune, ceea ce nu e puţin lucru. Îşi imaginează PSD că făcea mai bine? Să fim serioşi! Ei și pe timp de pace şi linişte ieşeau pe deficit.

„Moțiunea de cenzură: PSD a vrut să-și facă o serbare de sfârșit de an”

– Moţiunea de cenzură depusă împotriva Gu­vernului Cîțu tocmai a fost respinsă de Parla­ment. Chiar își dorește PSD guvernarea, sau mo­țiunea a fost doar un exercițiu de imagine?

– PSD nu putea să lase să treacă sesiunea fără să depună o moţiune, că rămânea repetent. Do­va­dă că a depus-o în ultima săptămână, înainte de vacanţă. Marcel Ciolacu spune că e pregătit de guvernare și vorbeşte despre anticipate, care ştim că sunt imposibile, câtă vreme nu ai majoritate în Parlament. Vorbeşte ca să se afle în treabă. Zicea că speră să treacă moţiunea de cenzură, că se ba­zează pe nişte trădători. C-aşa-i la noi, te bazezi pe trădători! Realitatea e că dacă şi-ar da jos vreo­dată propriul guvern, PNL s-ar compromite defi­ni­tiv. Prin urmare, moţiunea a fost un simplu exer­ciţiu de demagogie. A vrut şi Ciolacu să îşi facă ser­barea de sfârşit de an: să recite poezii din Emi­nescu, replici din Caragiale, mai o glumă, mai un banc, mai o insultă cu skepsis. Un concurs ca la în­tre­cerile şcolare de pe vremuri. Pentru Florin Cîţu, adevărata moţiune va fi la Congresul PNL din toamnă. Dacă va pierde alegerile interne, Cîţu va fi obligat să cedeze postul de premier. Dar e greu de anticipat de acum ce va fi la toamnă. La noi, lucrurile se schimbă ca la meteo, apare o aler­tă de la o oră la alta.

„E un context complicat pentru remaniere”

– În ultima vreme, se vorbeşte tot mai des des­pre remanieri guvernamentale. Pot fi aceste schimbări o gură de oxigen pentru premier sau, mai degrabă, un pretext de a-şi regla situaţia în partid?

– Premierul a anunţat mai demult că va face o evaluare a miniştrilor la șase luni. Nu ştim dacă e şi momentul potrivit, dat fiind contextul elec­to­ral intern din PNL şi USR-PLUS. Remanierea e un mijloc de reglare a activităţii guvernului şi o pre­rogativă de care premierul trebuie să dispună. Dar depinde cum faci remanierea: dacă ai avea sigu­ranța că se dă afară un incompetent și se adu­ce unul mai bun, atunci ar fi chiar necesară re­ma­nierea. Am mai văzut noi remanieri, de ne-am cru­cit… Cred, totuși, că e un context complicat pen­tru remaniere: sunt lupte interne în PNL și USR-PLUS, mai sunt lupte și între cele două partide, în coaliție. Iar USR-PLUS, am văzut, e capabil să facă criză din orice, e foarte nevricos din fire. Odată te trezești că ies de la guvernare, dacă se face vreo remaniere peste capul lor, ceea ce limi­tează drastic capacitatea de mișcare a premierului. Poate Cîțu vrea să dea afară un ministru de la USR-PLUS, considerând că e incompetent, iar Barna vrea să fie dat afară altul, care îi face opoziție în partid. Remanierea poate fi și ea victimă a unor jocuri politice de moment. Sigur, sunt miniștri care ar merita să fie remaniați. De unii te miri ce fac pe acolo, de alții te miri că sunt în guvern, că nu ai auzit deloc de ei. Dar dacă tot au înghețat pensiile și salariile, dacă tot au în­ghețat alocațiile, atunci ar putea să înghețe un pic și conflictele interne, să le poarte mai în surdină, mai decent, pentru că altfel își dau toți cu firma în cap. Și apoi să își tranșeze disputele la congre­se…

„PNRR e un pariu pentru competența guvernului”

– Unul dintre capetele de acuzare ale opo­zi­ției împotriva Guvernului Cîțu o reprezintă Pla­nul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dincolo de acuzele venite dinspre opoziție, de multe ori tendențioase, care e realitatea? Cum stăm cu PNRR?

– Comisia Europeană a trimis deja un set de ob­servații legate de PNRR. Și nu sunt observații sti­lis­tice, ci observații de fond: cheltuieli nejus­ti­ficate, costuri prea umflate, lipsă de documentație, chestiuni care pot ridica suspiciuni privind inten­ția de a pregăti anumite infracțiuni la imple­men­tarea proiectului. Cert este că PNRR nu a fost res­pins, așa cum tot țipa Ciolacu. Observațiile fac parte din procedura standard. Ministrul Cristian Ghi­nea chiar l-a provocat la un pariu cu demisia pe masă pe Marcel Ciolacu: dacă trece PNRR, să plece din fruntea PSD, dacă nu trece, pleacă el. Bi­neînțeles, Ciolacu a refuzat… Dar, dincolo de pa­riul lui Ghinea, PNRR e un pariu pentru com­pe­tența guvernului. Trebuie să fim atenți la PNRR, pentru că la mijloc sunt bani mulți, dar e în joc și prestigiul acestei țări, cum se prezintă ea într-o competiție europeană. Aici e și vina președintelui Klaus Iohannis, care a obținut acești bani în nego­cieri: putea găsi pe cineva care să citească mai atent proiectul, înainte să îi dea drumul. Avem mo­tive să stăm cu emoții, iar faptul că PSD ar fi făcut proiectul mai prost nu e o scuză.

– Pe plan extern, luna iunie ne-a oferit o în­tâl­nire extrem de așteptată, între noul președinte american, Joe Biden, și președintele rus, Vla­di­mir Putin. Cu ce concluzii rămânem după aceas­tă primă întâlnire între cei doi?

– „America s-a întors!”, a spus președintele Joe Biden, în momentul în care a aterizat pe Bă­trâ­nul Continent. Putem vorbi despre o revenire la normalitate după tensiunile din timpul preșe­din­ției lui Donald Trump, iar Joe Biden a fost des­tul de convingător în această direcție. Întâlnirea cu Vladimir Putin a fost așteptată cu mare interes. Și-au spus în față ce aveau de spus, Biden a ajuns inclusiv la cazul Alex Navalnîi, iar Putin nu i-a rămas dator. Cei doi nu s-au despărțit în termeni foarte reci: e clar că nu va fi armonie niciodată, dar măcar s-a restabilit comunicarea. Biden a fost și la NATO: alianța țintește contracararea activă a agre­sivității ruso-chineze, care încearcă să desta­bilizeze Occidentul. E o reașezare a relației dintre ma­rile puteri și e un semn bun că Statele Unite au reafirmat că punctul 5 din tratatul NATO, care pre­vede ajutor în caz că un aliat e atacat, e sfânt. E bine că Uniunea Europeană are în SUA un aliat în această dispută, pentru a apăra ce se mai poate apăra din ceea ce numim civilizație europeană, care e atacată și din exterior, și din interior, cu toate forțele.

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian