Într-un apel născut din disperare, “Greenpeace România”, alături de “Greenpeace Internațional”, lansează strigarea: “Toată lumea la treabă – ACUM!” Principalele date ale raportului Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) de la Paris, din 2016, despre care vom vorbi mai jos, nu reprezintă un “pericol viitor”, ci un “pericol actual”. El se află aici, lângă noi: “Valuri de caniculă și incendii spontane fără precedent, averse și inundații, viața marină în extincție, topirea calotelor polare și ecosistemele care se dezechilibrează”. În 2018, elita oamenilor de știință din întreaga lume au stabilit punctele de reper fundamentale, pentru o acțiune eficientă: până în 2030, emisiile globale de CO2 trebuie înjumătățite, iar în 2050, aduse până la un nivel net, zero. Într-un “rezumat pentru factorii de decizie”, se precizează: “Oamenii au încălzit atmosfera, oceanele, uscatul, criosfera (zonele înghețate) și biosfera globului. Temperaturile sunt comparabile cu nivelurile atinse în urmă cu aproximativ 125.000 de ani, în timpul ultimei perioade interglaciare. Concentrația de CO2 atmosferic (410 ppm) nu a mai fost atât de mare, de cel puțin 2 milioane de ani”. Cifrele reprezintă un coșmar. La suprafață, temperatura pământului a fost cea mai fierbinte din 1850, de când se fac măsurători, rata de creștere a nivelului mării s-a triplat, față de 1971; rata de topire a calotei glaciare din Groenlanda a fost de șase ori mai rapidă, în timp ce calota glaciară antarctică s-a topit de trei ori mai rapid. În Acordul de la Paris s-a stabilit că încălzirea va fi stabilizată la 1,5 grade Celsius. Dacă va ajunge la 2 grade, intensitatea topirii glaciare se va dubla, iar la 3 grade, va crește de patru ori! Care este soluția rapidă la care ar recurge Greenpeace? Iată cele patru puncte cheie, spre care țintește organizația: 1. Guvernele trebuie să-și alinieze obiectivele și planurile cu ținta de 1,5°C, până la conferința climatică de la Glasgow, din acest an. 2. Fructificarea măsurilor de recuperare ecologică, în urma COVID-19. 3. Protejarea ecosistemelor sănătoase și reducerea oricăror tipuri de presiune asupra ecosistemelor oceanice. 4. Oprirea defrișărilor! Refacerea pădurilor și a altor ecosisteme terestre și adoptarea agroecologiei. Este crucial să protejăm sănătatea pădurilor. Ele asigură oxigenul vieții. Guvernul României a semnat, la Paris, toate obligațiile aflate în discuție. Ce va răspunde la Glasgow, dacă va fi întrebat despre defrișările criminale, care nu contenesc? Acordurile internaționale semnate de guvernele României au fost ignorate. E momentul ca țara noastră să nu se mai “prefacă” de-a ecologia, ci s-o așeze în fruntea urgențelor. Începând cu ministerul mediului.
Romanian