Bejenia elefanților

– O turmă de elefanți și-a părăsit în urmă cu 18 luni zona protejată din sudul Chinei și și-a croit drum către nord. Animalele au traversat străzile, satele și orașele, au călcat câmpurile în picioare și au dat iama în grânare. Sălbăticia și civilizația au intrat în mod spectaculos în coliziune. Dar acum aventura ia sfârșit –

Marșul cel lung

Șoferul chinez de TIR Zhang Yufu primește în dimineața zilei de 3 august cea mai neobișnuită misiune din cariera sa: alături de sute de alți ca­mionagii, bărbatul în vârstă de 37 de ani e însăr­cinat să o ia pe urmele unei turme de elefanți săl­batici și să o mâne spre nordul provinciei Yunnan. Chinezul parcurge zile la rând drumurile șerpuite de munte, atât de greu practicabile. Mănâncă și doarme în mașină, pentru că trebuie să fie prezent la apel la orice oră. În data de 8 august, la ora 20.00, vede pentru prima dată convoiul: trei mas­culi, șase femele, trei animale tinere și trei pui. Ele­fanții se lasă mânați de blocadele create de autocamioane și trec un pod din Yuanjiang. Merg către casa lor, înapoi în rezervația naturală Xishuangbann. „Eram cu toții extrem de fericiți”, le-a declarat Zhang Yufu reprezentanților presei locale.

150 kg de hrană pe zi

Episodul pune capăt unei călătorii epice, nicio­dată observate de om: în martie 2020, un grup de 16 elefanți asiatici, specie strict protejată, pleacă din habitatul lor, la granița cu Laos, în direcția nord. Ei parcurg peste 1.200 de kilometri, mărșă­luiesc pe câmpuri și autostrăzi, prin sate și zone in­dustriale. Două dintre animale fac cale întoarsă după câteva luni. O femelă face pui.

Sălbăticia și civilizația intră în coliziune. Gi­gan­ții produc daune caselor, fac țăndări ferestrele mașinilor și dau iama în grânare. Calcă în picioare și devorează în decurs de 40 de zile fructele de pe un teren agricol care se întinde pe aproximativ 900 de hectare. Un elefant adult are nevoie să con­sume zilnic o cantitate de până la 150 de kilogra­me de hrană. Daunele se ridică oficial la cu mult peste un milion de euro.

Oriunde s-ar afla elefanții pe itinerariul lor, traficul este deviat. Autoritățile evacuează peste 150.000 de locuitori de la sate și ridică baricade cu ajutorul excavatoarelor. Noaptea se întâmplă ade­sea să întrerupă alimentarea cu energie elec­trică a localităților. Fabricile sunt silite să-și înce­teze activitatea. Lumina și zgomotul nu trebuie să agite inutil uriașii călători. Cu elefanții care trăiesc în sălbăticie nu e de glumit. În trecut s-au produs în mai multe rânduri atacuri fatale. Turma rămâne însă din fericire pașnică de-a lungul călătoriei.

Cercetătorii chinezi încearcă să ghicească ce a determinat animalele să o pornească în bejenie, atât de departe de casa lor, aflată în sudul Chinei. La sfârșitul lunii iunie, a fost publicat un studiu realizat de cercetătorii din cinci universități ale țării. Ei susțin că în jurul rezervației naturale Xishuan­gbann se ajunge tot mai des la conflicte între oameni și elefanți. Habitatul animalelor s-a redus în ultimii 20 de ani cu aproximativ 40%, în vreme ce suprafața câmpurilor de ceai și cauciuc a crescut, la fel ca și populația. Animalele pleacă în căutare de liniște și de spațiu vital. La fel ca și oamenilor, nu le plac ingerințele în viața lor.

Au fugit de căldură și secetă

Conform altor ipoteze, unul dintre factorii determinanți ar putea fi legat de schimbările climatice. De la mijlocul ani­lor 1990, temperatura medie în rezer­vația naturală pentru elefanți a crescut cu 1,6 grade, în timp ce nivelul precipitațiilor s-a redus. În 2019, s-a produs o secetă mode­rată, urmată în 2020 de una extremă. La sfârșitul lunii martie, când elefanții și-au părăsit teritoriul, vegetația se afla într-o stare deplorabilă.

Pe internetul strict cenzurat al Repu­blicii Populare Chineze, problema climei nu se numără printre subiectele abordate. Dar elefanții plecați în bejenie au devenit foarte repede un fenomen pe rețelele so­ciale. Elefanții au devenit… virali. Sute de mii de oameni urmăresc turma cu selfie stick-urile lor, smartphone-urile și dronele dotate cu camere de filmat și au transmis imaginile în direct. În mod special, este distribut un videoclip scurt, care-i prezintă pe elefanți dând iama într-un depozit cu cereale fer­mentate. În scurt timp, par atât de beți, încât nu se pot deplasa decât bălăbănindu-se. Unul dintre puii de elefant ajunge chiar să cadă cu capul înainte într-un iaz.

Povestea elefanților a fost speculată la maxi­mum și de presa de stat de limbă engleză din Chi­na, care a încercat în felul acesta să distragă atenția de la posibila scurgere a virusului SARS-Cov-2 din la­bo­ratorul din Wuhan, de la încăl­carea drepturilor omului în pro­vin­cia musulmană Xinjiang sau de la suprimarea opoziției din Hong Kong. Eforturile ecologice ale Chinei, strădania ei de a pro­teja animalele ar trebui să o pună într-o lumină mai bună în ochii opiniei internaționale.

„Delectați-vă cu momentele în­duioșătoare ale lungii migrații a turmei de elefanți”, titrează „Daily’s People”, un organ de pro­pagandă al Partidului Comunist Chinez. Reportajul prezintă foto­grafii lucioase cu elefanții scăldați în lumina amurgului, pe terase pic­turale de orez sau dormind în no­roi. Lipsește orice indiciu legat de adevăr: faptul că ultimele refugii ale celor 300 de elefanți asiatici care trăiesc în China sunt puse în pericol de lăcomia economică.

Tone de trestie de zahăr și porumb

La începutul lunii iunie, turma de elefanți s-a apropiat de capitala provinciei Kunming, în care tră­iesc 6,7 milioane de oameni. Ar fi fost dramatic ca situația sa scape de sub control și animalele să ajun­gă în oraș. Întâl­nirea cu un elefant furios poate să devină mortală. Pentru a se evita incidentul, ani­ma­lele au fost ademenite cu hrană. Înainte să intre în oraș, trupe de militari le-au pus pe drum tone de ananas, trestie de zahăr și porumb. Lăcomia a învins. Bucuroși de o masă bună, elefanții au luat-o pe drumul cel bun. Pe 11 octombrie, tocmai în China, la Kunming, va începe Conferința Națiu­nilor Unite pe tema biodiversității. Reprezentanți din întreaga lume vor dezbate tema unei „vieți trăite în armonie cu natura”. Poate unul sau altul dintre ei își va aminti de odiseea aventuroasă a elefanților din Yunnan, un exemplu concret al felului în care omul năpăstuiește natura. Nu doar clima, ci și lăcomia economică, extinderea necon­trolată a agriculturii industriale le face pe animale să plece în bejenie, în căutarea unui nou loc de trai. Dar și aceste locuri sunt tot mai greu de aflat…

Dispariția speciilor

La congresul Uniunii Internaționale pentru Conser­varea Natu­rii (IUCN) ținut la Marsilia, în Franța, s-a tras un sem­nal de alarmă: din totalul de 138.474 de spe­cii înregistrate în întreaga lume, 38.543 sunt ame­nințate mai mult ca oricând. În plus, pentru multe spe­cii situația s-a înrău­tățit. Țestoasele uriașe de pământ au trecut, de exem­plu, din categoria speciilor cu risc înalt de periclitare în cea a speciilor pe cale de dispa­riție. Varanii de Ko­modo, considerați până acum o specie vulnerabilă, au trecut în rândul speciilor cu risc înalt de periclitare. Într-un mare pericol se află și numeroase specii de rechini, ale căror aripioare sunt considerate în multe țări o delicatesă. Un exemplu re­pre­zentantiv în acest sens este cel al micului rechin cu vârf negru, o specie până acum puțin periclitată, care a fost introdusă acum în categoria celor puternic peri­clitate. Pe uscat, sunt amenințate cu precădere speciile care trăiesc în pădure, ca de pildă maimuțele capu­cin din Vene­zue­la. Acestea ar putea pier­de o trei­me din habitat din cauza de­frișărilor.

În lumina cifrelor actuale, orga­ni­zația pentru conservarea naturii WWF aver­tizează asupra unei „esca­ladări catas­trofale a dispariției spe­ciilor”. Pentru a o stopa, ar fi necesar ca 30% din suprafața pământului să intre în zona ariilor pro­tejate.