Periculosul chiriaș din stomac: Helicobacter pylori

Se știe că mucoasa stomacului are un rol protector, acționând pentru evitarea leză­rii țesuturilor în cazul excesului de acidi­tate, datorat sucului gastric. O asemenea vătămare a mucoaselor stomacale poate conduce la afecțiuni grave, mai ales atunci când intervine bacteria Helicobacter pylori, ce erodează zonele invadate.

Ce este Helicobacter pylori? Este o bacterie identificată în anul 1875, de că­tre savanții ger­mani. Aceștia au stabilit forma de spirală a bacte­riei și prezența ei în stomac, unde rănește mu­coa­sa stomacală și duodenală, du­când la dezvol­tarea unui ulcer. Până acum 30 de ani, toate ca­zurile de gas­trite și ulcere erau puse pe seama stre­sului, a regi­mului alimentar inadecvat, pe seama unei me­dicații antiinfla­matoare, contra reumatismului și a unei vieți dezordo­nate. În acea perioadă era ex­clusă ipoteza existenței unui microorganism care ar pu­tea trăi în mediul gastric foarte acid.

Descoperirea acțiunii bacteriei în declanșarea gastritelor și a ulcerelor peptice a marcat începutul unei noi etape terapeutice. Vechea idee că ulce­rul ar fi o boală cronică, incurabilă, ca o „moștenire păstrată pe viață”, a fost înlocuită cu convingerea că ulcerațiile stomacale se pot vindeca prin trata­mente antibiotice și fitoterapeutice, care să distrugă bacteria și să inhibe secreția de acizi în stomac.

Infecția cu Helicobacter pylori ar fi implicată și în patogeneza multor boli extragastrice, cum ar fi ateroscleroza, hemoragiile interne cu melene, ane­mia, unele boli de piele și pierderi rapide în greu­tate.

Practica a dovedit că terapia antibiotică contra infecției cu Helicobacter pylori este metoda cea mai eficientă de vindecare a limfomului gastric, dacă se efectuează în stadiile precoce ale bolii.

Tratamente cu plante

Uz intern

Cele mai eficiente sunt curele de lun­gă durată, care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri etc., preparate din anumite plante.

* Gălbenele – cu efecte emoliente și cicatri­zante de excepție, folosite sub formă de infuzii (2 lingurițe flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 de minute), care se consumă înainte de mesele principale, prin înghițituri rare.

* Obligeană – macerat la rece, din 2-3 lingurițe de rădăcini uscate și macerate 12 ore, în 500 ml apă rece; se încălzește ușor a doua zi și se consumă câte o jumătate de pahar, cu 20 de minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor și stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuțit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intră în for­mula Ulcerotratului, având rol de pansament gas­tric (contraindicat la femei în timpul sarcinii).

* Tătăneasă – decoct din rădăcini uscate și mărunțite (2-3 căni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare și cicatrizante, datorită conținutu­lui ridicat în alantoină, mucilagii și taninuri, acțio­nând în vindecarea completă a perforațiilor și refacerea rapidă a mucoasei gastrice.

* Lemnul-dulce – infuzii din pulbere de rădă­cini, în amestec cu flori de mușețel, consumate într-o cură de 1-2 luni (primăvara și toamna), cu efecte cicatrizante și antiinflamatoare în ambele forme de ulcer (gastric și duodenal), dar cu restric­ții de dozare și de durată a tratamentului la femei gravide și la persoane hipertensive.

* Busuiocul – infuzie din planta înflorită (3 cea­iuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea diges­tiei, eliminarea fermentațiilor și a focarelor putrede.

* Arahidele – 30 de grame, zdrobite și ames­tecate cu 10 ml lapte și 5 ml smântână. Se consumă de 2-3 ori pe zi, având rolul unei pelicule uleioase, care protejează peretele stomacului și ca tampon în neutralizarea acidului clorhidric.

* Tinctură de propolis – 25 picături, de trei ori pe zi, înainte de mese.

* Ulei de gălbenele, ulei de sunătoare și ulei de mentă – se amestecă bine și se ia câte o lingură dimineața și seara, cu 30 de mi­nute înainte de mese, timp de 20 de zile.

Uz extern

* Comprese cu Bitter suedez puse pe zona epigastrică – în pe­rioadele de criză se folosesc ca­taplasme cu terci de tătăneasă și coada-calului sau cu frunze de varză. Înainte de aplicarea ca­ta­plasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele.

Regimul alimentar

Pentru eradicarea bacteriei He­li­co­bacter pylori și vindecarea ulcerelor peptice, alimentația corectă are rolul cel mai impor­tant, indiferent de inten­sitatea crizelor dureroase. Se urmărește cruțarea mucoasei stomacului și duo­denului, cu rol de pansament gastric. Durata regi­mului alimentar este de o lună de zile și necesită mul­tă răbdare și per­severență, pentru a se asigura o vindecare com­pletă, evitând reapariția durerilor după 6-7 luni. Se recomandă ca bolnavul să ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masă fiind îna­inte de ora 20. În tim­pul mesei, se impune o am­bianță plăcută, în liniș­te, fără gra­bă, evitând discuțiile tensionate. Du­pă fiecare masă, bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresă caldă sau cataplasmă cu mămăligă.

* În faza dureroasă: se per­mite doar un regim hidric de 2-3 zile, cu 200 ml lapte dulce (neu­trali­zează acidul clorhidric și oprește secreția gastrică). Laptele se amestecă în părți egale cu un ceai medicinal (tei, măceșe, mu­șe­țel), consumând 6-7 pahare pe zi, la intervale de 3 ore.

* Pe măsură ce durerile se ate­nuează, se intro­duc în alimen­tație supe de orez strecurate, smân­tână, biscuiți moi, pâine albă, prăjită și uscată (circa 400 g) și albușuri de ouă crude, bătute spumă.

* După dispariția simptomelor de boală, se pot consuma supe călduțe de legume (varză, salate, măr, tomate), piureuri pasate din legume și cartofi, grâu germinat, orez și griș, frișcă, soteuri, budinci, sufleuri, la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caș nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi copți sau fierți în coajă, care se zdrobesc și se amestecă cu lapte acru și morcov ras.

Din această fază se poate începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol.

De asemenea, se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, co­no­pidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie și orez cu lapte.

Ca lichid, se preferă un borș din tărâțe de grâu, din care se consumă 1,5-2 litri pe zi, având efect de eliminare a toxinelor prin transpirație.

Fructele recomandate sunt: mere și pere (cură­țate de coajă), prune, piersici, caise, struguri, pe­pene verde, portocale, lămâi, mandarine, stafide.

Ca băuturi, se vor consuma apă minerală pla­tă, între mese, și sucuri de legume, din morcov, sfeclă roșie, țelină dată pe răzătoare, varză albă, spanac și cartofi cruzi, care se iau cu 15 minute înainte de mese. Sucul de varză proaspătă (2-3 pahare zilnic timp de 3 săptămâni) este deosebit de valoros, având proprietăți protectoare și cicatri­zante, datorită conținutului ridicat în mucilagii și vitamina U.

După mese se beau sucuri din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersici, cireșe, agrișe), siropuri și compoturi puțin îndulcite.

Alimentele interzise sunt: – Fripturi din carne de porc, oaie, miel, gâscă, rață, vânat, pește gras prăjit. – Grăsimi animale, slănină, untură, mezeluri, cârnați, afumături, conserve, pește oceanic (sărat sau afumat). – Supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântaș, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri și omletă prăjită, sare în exces, cartofi pră­jiți. – Brânzeturi frământate, grase, sărate și afu­ma­te, kefir. – Zarzavaturi fibroase, ațoase și cu celu­loză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, lin­te, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi). – Condi­men­te iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături, oțet). – Pâine neagră (bo­gată în celuloză grosieră), coajă de pâine, alua­turi proaspete, foitaje, prăjituri de cofetărie, cozo­nac, gogoși, dulceață, marmeladă și alte produse zaha­roase, înghețate. – Fructe tari (alune, nuci, mig­dale). – Ape minerale reci.

Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceaiul rusesc, ciocolata, siropurile sintetice cu ca­feină (de tip Cola) și abuzul de medi­ca­mente de sinteză chimică, cu acțiune iritantă.

Regimul de viață

* Se impune o perioadă de liniște, pentru cruțarea sistemului nervos, cu evitarea stresului și a eforturilor fizice și intelectuale, chiar cu ședere în pat (15-20 de zile) în perioada evolutivă. Se urmărește refacerea echilibrului ner­vos prin mici plimbări de dimi­neață, sporturi ușoare în aer liber, gimnastică medicală, vizionări de filme, audiții muzicale și lectură de deconectare.

* Se impune evitarea stărilor emo­ționale inten­se, a suprasolicitărilor ner­voase, mai ales în profe­siile care presupun surme­naj fizic și psihic, cu încor­dări nervoase și tensiuni. Dacă boala avansează, iar programul de lucru nu permite respectarea aces­tor recomandări igienico-sanitare, se impune schim­barea locului de muncă.

* În timpul de odihnă de 12-14 ore se va res­pecta somnul zilnic de minimum 8 ore, într-o cură de minimum o lună, obligatorie fiind odihna de 30-60 de minute, în poziție culcată, după fiecare masă.

* Sunt necesare intervențiile stomatologice pentru repararea danturii defecte, urmărindu-se evi­tarea infecției cu Helicobacter pylori dez­voltată la nivelul plăcii dentare.

* În infectarea cu Helicobacter pylori, s-au dovedit eficiente unele produse antimicro­biene de sinteză (claritromicină, ranitidină, ome­pra­zol).

Prof. univ. dr. CONSTANTIN MILICĂ