Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Războiul dezinformării

Chiar dacă un război convențional e mai apropiat ca oricând în ultimii ani de granițele României, cu trupele rusești masate în preaj­ma Ucrainei, realitatea asupra căreia cei mai mulți specialiști cad de acord este că, de fapt, lumea întreagă este prinsă, și nu de ieri, de azi, într-un altfel de război, ne­convențional. E vorba despre un război informațional, care lo­veș­te, e drept, mult mai subtil, dar cu o forță neo­biș­nuită și, deo­camdată, foarte greu de con­tracarat, tocmai societățile cele mai deschise, mai democratice, unde accesul la mijloacele de informare nu poate fi îngrădit printr-un simplu pocnet din degete, cum se întâmplă într-o dictatură. Din păcate, informarea s-a transformat în dezinformare. Trăim pe viu acest experiment al războiului infor­mațional, de când cu pandemia: frica în fața bolii, în­doielile față de soluțiile medicale, neîncre­derea în autorități formează, toate, un terito­riu cum nu se poate mai bun pentru a ma­nipula informația, în scopul învrăjbirii cetă­țe­nilor dintr-o anume țară-țintă sau dintr-o zonă mai largă, cum ar fi Uniunea Euro­peană. E un război în toată regula: suntem bombardați zi de zi de „știri” care se rosto­golesc apoi pe anumite rețele de site-uri și pe rețelele sociale, iar vertijul e atât de mare, încât nici nu mai știi, la un moment dat, unde ai citit informația, darmite să o mai verifici. O iei „din zbor”, într-o mică pauză la muncă, și o rostogolești tu însuți mai departe, fără să te mai asiguri dacă e adevărată sau nu. Altul o preia de la tine, ca de la un om de încre­de­re, o dă mai departe și, tot așa, efectul bom­bardamentului devine devastator, lovind în cele mai apropiate relații și cele mai te­meinice principii. La ce bun să trimiți trupe să distrugi o țară, când poți să o faci să se răz­boiască intern? Din punctul acesta de vedere, războiul informațional la care asis­tăm e ca pandemia: luptăm cu un virus invi­zibil, care se răspândește incontrolabil.

Necazul e că, în România, deși nu sun­tem ținta principală a dezinformărilor pro­pa­gate de Rusia sau de China, suntem foarte expuși la acest gen de atacuri din afară. Ulti­mele date Eurostat arată o realitate îngrijo­rătoare: doar 12% din români au verificat informațiile citite pe site-urile de știri sau pe social media în 2021. Suntem pe penultimul loc la educația media, după Lituania (11%). La polul opus se află Olanda (45%), în timp ce media europeană e de 23%. Situația e cu atât mai gravă, cu cât un sondaj realizat anul acesta de INSCOP arată că peste jumătate din­tre români recunosc că au fost expuși dezin­formării în lunile precedente. Era cum­va inevitabil ca, după 50 de ani în care in­for­mația a însemnat aproape exclusiv pro­pa­gandă de partid și de stat, românii să con­sume știrile pe nemestecate. Dar dacă multă vreme știrile false („fake news”) erau amu­zan­te sau benigne, acum nu mai e cazul. Ves­tea bună e că leacul pentru acest nou virus informațional există! Tot ce trebuie să facem e să citim mai mult, mai atent, din surse mai bine alese și, cât se poate, din presa tipărită. Într-o epocă în care tot ce ne vine pe Internet e gratis și îndoielnic, nimic nu valorează mai mult decât informația pe care ne-o luăm, cu câțiva lei, de la chioșcul de presă!

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian