– Bănia, mândra capitală a Olteniei, a fost transformată în afumătoare –
„Cetățeni din cartierul 1 Mai, închideți repede geamurile, fumul se îndreaptă spre zona de blocuri!”. „La Craiova se produce moartea prin asfixiere a populației! Stăm și în casă cu măștile pe fețe, de miros”. „Nu-l mai deranjați pe ministrul Mediului, la el în birou e lapte și miere, nu fum toxic, ca la noi în Craiova. Când e fum, curg banii”.
Am reprodus doar câteva dintre strigătele disperate de ajutor ale craiovenilor sufocați de poluare, în indiferența totală a autorităților. Senzorii roșii ca focul, sutele de imagini și filmulețe cu coloane de fum gros și negru, ce se înalță zi și noapte deasupra orașului, sunt o dovadă de necontestat a dezastrului. Incendierile de deșeuri, interzise prin lege, sunt un fenomen dramatic în toată țara, dar la Craiova, Capitala Olteniei, ele se desfășoară nestingherit în plin municipiu de județ.
„Afaceri de milioane de euro”
„Am un copil și sunt foarte îngrijorat de aerul pe care îl respiră, de sănătatea lui. De multe ori, vorbim că ieșim să ne jucăm în parc când mă întorc de la muncă, dar nu putem, pentru că miroase cumplit a ars și senzorii indică valori periculoase. Sărăcuțul de el. Înțelege, devine agitat când vede fuioare de fum, le vorbește și colegilor de școală despre asta. Din păcate, nu cunosc prea mulți părinți care să țină seama de poluare, să-și facă programul în funcție de calitatea aerului . Ies la plimbare, chiar dacă știu că este nesănătos. Gravitatea situației ar trebui explicată oficial”. De ce e atât de periculos să inhalezi aer îmbibat cu fum din arderi de deșeuri? Un studiu recent arată că aerul acesta conține de 1000 de ori mai multe toxine ca fumul de la focul cu lemne. Medicii avertizează că ele sunt atât de periculoase, încât odată intrate în organism, nu doar produc boli grave, dar se pot transmite și generațiilor următoare. „Craiova are multe surse de poluare, însă arderile au devenit o problemă acută în ultimii 2-3 ani, de când comunitățile care colectau și ardeau deșeuri în mod tradițional au început să se extindă și să primească tot mai multă marfă. Se știe că este vorba de afaceri de milioane de euro”. Adrian T., un craiovean căruia am decis să-i protejăm numele, a înființat un grup pe facebook numit „Raportează incidente de mediu!”. Firav la început, grupul a început să atragă tot mai mulți oameni indignați de poluare, situațiile povestite de fiecare demascând dimensiunea națională a fenomenului. Următorul pas a fost achiziționarea, cu sprijinul uRADmonitor, a 30 de senzori de măsurare a calității aerului. „În Craiova, avem doar trei stații oficiale, este infinit de puțin pentru un oraș atât de mare. Nici una din ele nu prezintă în timp real concentrațiile de PM 2.5, cele mai periculoase particule în suspensie. Senzorii instalați de noi ne-au arătat cât de gravă este situația. Uneori, privim cum valorile trec de 10-15 ori peste norma admisă. Nu ni se părea nouă că ne ustură gâtul și ochii! Era otravă adevărată. Ne-am adresat autorităților, care sunt inerte. Poliția nu a răspuns niciodată apelurilor noastre. În loc să vedem o colaborare între autorități, un protocol de acțiune, ele își pasează responsabilitatea. Schimbarea legii, trecerea incendierilor la statutul de infracțiune cu responsabilitate penală, ar fi începutul rezolvării”.
„Doamna primar Olguța Vasilescu, vedeți dacă puteți respira când plecați acasă!”
În data de 1 Martie 2021, Primăria Craiova a organizat o întâlnire cu autoritățile locale pe tema poluării. A participat chiar și șeful garnizoanei, dar nici un reprezentant al Poliției Române. În fruntea listei surselor de poluare s-au aflat arderile de deșeuri, dar în anul scurs de atunci, nimeni nu a făcut nimic pentru stoparea lor. Promisiunea Primăriei, amplasarea a 3800 de camere video în zonele fierbinți ale orașului, se află încă în stadiul de „analiză achiziționare”. „Doamna primar Olguța Vasilescu, vă rog să rămâneți la birou și după ora 17, să vedeți dacă puteți respira când plecați acasă. Se ard constant deșeuri la 200 de metri de sediul Primăriei”, scrie unul din membrii grupului „Raportează incidente de mediu!” Din cei 12 consilieri locali, membri ai comisiilor de sănătate sau de mediu cărora le-am solicitat opinia, unul singur a răspuns. Unul! Romeo Voicinovschi: „Urmăresc grupurile online de mediu, știu ce se întâmplă cu arderile ilegale. E nevoie de acțiuni constante pentru a stopa aceste fenomene, dar Poliția Națională nu e de găsit, Poliția Locală și Garda de Mediu spun că nu au atribuții în acest domeniu și nici din partea Primăriei nu văd o preocupare. Nu, în ședințele Comisiei de sănătate nu s-a discutat despre acest aspect”. În cele 80 de pagini ale „Planului de menținere a Calității Aerului pentru anii 2020-2025”, elaborat de Consiliul Județean, abia dacă apar menționate de două ori incendierile de deșeuri ca sursă a poluării, fără vreo măsură de combatere. În plus, tot acest plan cincinal are ca referință anul 2016, când nu s-au înregistrat date tehnice suficiente pentru evaluare. Agenția pentru Protecția Mediului Dolj ne-a răspuns că nu deține „un laborator mobil, cu care să poată măsura valorile poluanților eliberați în arderi, ce reprezintă surse de poluare punctuale, momentane, foarte deranjante. Ele nu apar în inventarul poluanților din oraș”. Instituția Avocatul poporului a depus o petiție prin care erau semnalate „aspecte poluante” în Craiova. Rezultatul a fost că APM și Garda de Mediu și-au spus poezia binecunoscută: trafic, încălzire rezidențială, condiții atmosferice… și dosarul a fost clasat.
Poliția și proprietatea privată
Toată lumea arată cu degetul spre Garda de Mediu, instituție pe care o acuză de nepăsare și indolență. Însă nici GM, nici Poliția Locală nu pot interveni pe o proprietate privată. În urma întrebărilor pe care le-am adresat, Poliția Locală ne-a transmis că anul trecut a întreprins 105 acțiuni legate de arderi ilegale pe domeniul public, acțiuni soldate cu 69 de amenzi. Nici măcar Inspectoratul pentru Situații de Urgență, ISU, singura instituție lăudată de craioveni, care spun că pompierii au intervenit de fiecare dată prompt, nu poate acționa pe domeniul privat, atunci când focul este întreținut și supravegheat. Și atunci, ce instituție a statului poate acționa? Cine are voie, într-un ditamai municipiul, să intervină, când oameni certați cu legea întreprind în curțile lor acțiuni ce pun în pericol sănătatea unui întreg oraș? Inspectoratul de Poliție Județean Dolj ne-a precizat: „Incendierea deşeurilor de orice fel constituie contravenţie, sancționată cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000 de lei pentru persoanele fizice, şi de la 50.000 la 70.000 de lei pentru persoanele juridice. La nivelul Poliţiei Municipiului Craiova, nu sunt înregistrate dosare penale cu privire la acest aspect.” Am insistat să aflăm câte acțiuni legate de depistarea arderilor ilegale a întreprins Poliția din Craiova. „În anul 2021, au fost primite 19 sesizări privind incendieri de deşeuri, dintre care 18 sesizări prin apel 112 şi o sesizare în scris”. Doar 19? Poate că oamenii se tem, știind că afacerea este susținută de clanuri interlope. Dar ce s-a întâmplat, totuși, cu cele 19 atenționări, venite din partea unor locuitori ai Craiovei? „În urma verificărilor efectuate, 18 sesizări nu s-au confirmat, iar cu privire la cealaltă, a fost aplicată o sancţiune contravenţională de către Poliţia Locală”. Uluitor! În 2021, Poliția din Craiova nu a dat nici cea mai mică amendă, nu a sancționat în nici un fel activități ilegale ce afectează un oraș întreg! Sănătatea și siguranța locuitorilor Craiovei pare să nu facă parte din calculul acestei afaceri, ticăloasă, dar profitabilă.