Vești bune despre România

Cu inima lângă Ucraina

Atacul lansat de Rusia asupra Ucrainei a dat naștere unei crize umanitare de pro­porții. Peste 1 milion de oameni, în special femei și copii, au fugit din calea bombelor. Și acesta e abia începutul. Alte milioane vor lua, pentru a scăpa de război, drumul negru al bejeniei. Iar fuga de moarte trece prin țara noastră, o țară nu tocmai bine apreciată în Europa, și care acum dă lecții model de umanitate. Înainte ca autoritățile să se mo­bilizeze, voluntarii români erau deja la granițele cu Ucraina, ajutând cu tot ce era ne­voie: transport, cazare, o masă caldă,    produse de strictă necesitate. Reacția României la criza ucraineană este aplaudată de la Bruxelles, iar presa occidentală scrie cu en­tu­ziasm despre umanitatea românilor. „Sunteți obrazul nostru. Vă mulțumim!”, a spus Ursula von der Leyen. Nu ne-ar ajunge întreaga revistă, ca să scriem despre faptele minunate ale concetățenilor noștri. Am adunat într-o pagină doar câteva fapte, menite să dovedească dragul și grija românilor față de oameni greu încercați de destin.

Doi pentru eternitate

Totul a început de la câțiva tineri di­namici și săritori la necaz, care n-au pierdut o secundă când au aflat de nenorocirea abătută peste ucraineni. Încercarea de trecere în România, de la Odesa, a unei femei ucrainene, în­sărcinată în luna a opta, a creat o în­treagă rețea a solidarității. S-au or­ganizat transporturi gratuite de pe te­ri­toriul Ucrainei până la noi. Doi moldoveni, Smaranda Hris­todorescu din Iași și Dragoș Pavăl din Focșani, au reușit să aducă în România sute de refugiați din sudul Ucrainei! „Am plecat cu mașina să ajut o persoană despre care citisem pe rețelele sociale și, de la primul transport, am adus în România două femei gra­vide și alte șase persoane”, povestește Dragoș. Mai apoi, ajutați de cei care li s-au alăturat, Smaranda și Dragoș au închiriat au­tocare, au adunat bani pentru combustibil și au făcut tot mai multe trans­porturi pentru refugiații din regiunea Odesa.

Patronul cu inimă de aur

Unul dintre punctele fierbinți în criza refu­gia­ților ucraineni a fost Hotelul Mandachi din Sucea­va, con­dus de cunoscutul om de afaceri Ștefan Man­dachi, care și-a pus întreg hotelul, plus o uriașă sală de eve­nimente și restaurantele din oraș, la dispoziția celor veniți de peste graniță. În „tabăra de refugiați” de la Mandachi Hotel au dormit peste 2.000 de ucrai­neni, în vreme ce alți 6.000 de refugiați au fost ca­zați în apar­tamente intermediate de către echipa de 150 de vo­luntari pe care o conduce omul de afaceri sucevean.

Roșia Montană, alături de Ucraina

Tică Da­rie, cunos­cu­tul lup­­tător pentru cauza Roșiei Mon­­tană, ca­re are o mică fir­mă de con­­fecții chiar în lo­ca­li­tatea din i­ni­ma A­pu­­se­nilor, a o­fe­rit 500 de că­ciuli din lâ­nă, fă­cute de fe­me­ile roșie­ne, pre­cum și medica­mente. Dar din dar se face rai.

Ajutor medical pentru refugiați

Câteva dintre cele mai mari clinici medicale pri­va­te din Ro­mânia își arată și ele ge­nero­zi­tatea: MedLife Ro­mâ­nia a trimis asistență medi­cală la frontiera cu U­craina; Rețeaua „Regina Maria” o­feră servicii me­di­cale gra­tuite pentru cetă­țenii ucrai­neni, în toate po­liclinicile și cen­trele par­tenere din în­treaga țară, iar Life Dental Spa oferă refu­giaților ucraineni tratament gratuit al urgențelor den­ta­re, în clinicile din Iași, Cluj, Ora­­dea, Brașov, Sibiu, Arad, Bucu­rești.

Școală gratuită pentru „copiii războiului”

Școlile private din Ro­mâ­nia se oferă să ajute, și ele, anun­ță Asociația Șco­lilor Par­ticulare. „Copiii ucraineni au nevoie ur­gentă de siguranță și stabilitate. Con­tinuarea edu­ca­ției în șco­lile românești poate fi spri­jinul de care refugiații au ne­voie în aceste momente. Pes­te 100 de unități parti­cu­lare de învățământ și-au ofe­rit spri­jinul de a școla­riza gra­tuit, pe perioada refu­giu­lui în Româ­nia, copiii ucrai­neni. De ase­me­nea, oferim spri­jin și fa­miliilor acestor copii, prin ca­zare sau loc de muncă”.

Biserica ortodoxă, în prima linie

Biserica Ortodoxă Română a fost și ea în prima li­nie, pentru ajutorarea ucrainenilor. Arhiepiscopia Su­ce­vei și Ră­dăuților s-a implicat, la Vama Siret, din pri­ma zi: măi­cuțe, preoți și enoriași au ajutat cu mâncare, haine și cazare, în mânăstirile din zonă. Patriarhia a transmis, la rându-i, un puternic apel, „de    solidarizare cu creștinii ro­mâni ortodocși din Ucraina”. „Îi în­dem­năm pe toți clericii și mi­renii să se mo­bi­li­zeze în această pe­rioa­dă critică și să se im­plice în acte cari­tabile, menite să adu­că un spri­jin real și o mân­gâ­iere celor stri­viți acum de teamă şi neputință”.

De la o cameră, la un hotel

Imediat după ce ajung în Ro­mâ­nia, prima pro­blemă a refu­gia­ților este să aibă un acoperiș dea­supra capului, până hotă­răsc în­co­tro o apucă: rămân la noi sau merg spre Oc­ci­dent. Lis­tele cu ro­mâni ca­re ofe­­ră ca­za­re ucrai­ne­nilor sunt ab­solut im­presio­nan­te: de la fa­mi­­lii săra­ce, care pun la dis­poziție o că­mă­ruță pentru o ma­mă și un copil, și pâ­nă la echipe de fotbal, și antrenori, care ce­dea­ză canto­na­mente și hoteluri întregi pen­tru cei aflați în ne­caz. La Turda, Casa Rațiu, pro­­­prie­ta­tea urma­șilor ma­relui om po­litic, Ion Ra­țiu a pus la dis­poziție camere și hra­­nă pentru adulți și co­pii. Superba Ca­să Fi­lip, din Sarichioi (Del­ta Dună­rii) a oferit 60 de locuri de ca­zare. Au apărut agenții imo­­­biliare care caută lo­cu­ințe pentru ucrai­­neni. Lu­mea universitară a fost și ea la înălțime. Univer­sitățile din Arad, Ba­cău, Cluj, București, Iași, Ga­lați și Timi­șoara au pus la dispoziție mii de locuri de ca­zare, plus masă caldă și asistență me­di­cală.

Locuri de muncă pentru ucraineni

Pentru miile de ucrai­neni care decid să rămână în Ro­mânia pe durata răz­bo­iului cu Rusia, o problemă va fi, cât de curând, gă­sirea unui loc de muncă. Agenția pentru Ocu­pa­rea Forței de Mun­că a emis un ordin prin care ucrainenii pot munci în Ro­mânia, până la 9 luni, fără aviz de an­gajare. Importante firme de recrutare ajută pentru ca refu­giații să-și găsească o slujbă. Au apărut și oferte ferme: Com­plexul Muzeal Astra din Sibiu ofe­ră cinci locuri de muncă și cazare pentru cei care au lucrat în sectorul cul­tural. Direc­torul mu­zeului, Ciprian Ștefan, a anunțat că va fi con­ceput un pro­gram de­di­cat culturii tradiționale din Carpații Europei, ca­re ajung și în Ucraina. Va fi reconstruită o gospodărie de haholi (ve­chii ucraineni) din Delta Dunării. Refugiații care vor lucra la muzeu vor fi cazați chiar în incinta din Dumbrava Sibiului.

Bravo, români! Bunătatea voastră aduce mai re­pede primăvara!