Farfuria cu verzituri

– În farfuria cu trufandale de primăvară există plante despre care știi sigur că sunt bune la sănătate. Gustul lor are în el o promisiune de bine, care se simte imediat. Te umpli de energie și ți se umflă mușchii pe loc, ca lui Popeye, marele mâncător de spanac. E momentul ideal să atacați și dvs. verdețurile de primăvară –

Urzica (Urtica dioica)

Există două soiuri: urzica mare și urzica mică, cea care se folosește în alimentație primăvara și ser­vește la „primenirea sângelui”, după ex­presia popu­lară. Ambele soiuri au aceleași întrebuințări în me­di­cina tradițională, dar urzica mică este ceva mai activă și urzică pielea mai puternic decât cea­laltă.

Utilizări:

* Salate: Urzicile foarte tinere se pot utiliza și sub for­­mă de salată, asociate cu păpădie sau lăp­tuci, cu pu­țin ulei și lămâie.

* Suc de frunze proaspete: 2-3 lin­guri/zi ca diuretic în boli de rinichi și vezică, în hemoroizi, hemoptizii, epis­taxis. Antre­nează în circulație aci­dul uric din țesuturi și provoacă o eliminare renală abundentă a acestuia. Sucul de urzică poate fi adău­gat la toate rețe­tele prescrise persoanelor anemice sau fe­mei­lor cu pierderi mari de sânge menstrual.

Sucul proaspăt sau decoctul se pot utiliza și ca gar­gară în amigdalite, gingivite, afte bucale, având și efect dezodorizant (anihilează mirosul neplăcut).

În diabetul zaharat, cel mai eficient este un ames­tec în părți egale de frunze de: urzici, nuc, dud, teci de fasole și frun­ze de afin (uscate), măci­nate în râșnița electrică și ad­ministrate o linguriță (5 g) de patru ori pe zi, sublin­gual; se sug 15 mi­nute, apoi se înghit cu apă.

* Consumul de urzică – previne formarea tumorilor maligne, în special a can­ce­rului gastric. Sunt indicate în gastritele cauzate de abu­zul de tutun și cafea. Sunt hipertensive și antiate­ro­scle­rotice, fiind indicate persoanelor care suferă de hipo­­tensiune, arterită sau alte afecțiuni vasculare.

* Tonic metabolic și muscular, recomandat tine­­rilor și spor­tivilor: 3 părți frunze de urzică uscate și 7 părți afine-fructe (măcinate). O lingură ames­tec la două căni cu apă rece se macerează 24 ore și se bea 1/2 ceașcă de trei ori pe zi.

* Extern: lumbago, sciatica și afecțiunile reu­matismale se tra­tează prin perierea cu urzici tinere a locurilor dure­roa­se, timp de două-trei zile. Se obține o senzație plăcută de încălzire locală. Pa­cien­tul nu are voie să vină în con­tact cu apa rece și va rămâne în repaos, bine învelit.

Spanacul (Spinacia oleracea)

Pe lângă gustul lui agreabil, spanacul este apre­ciat și folosit în alimen­tația de pri­măvară datorită com­poziției sale bogate în săruri minerale și în vitaminele A, E, B1, B2, B6, C, K. Originar din Asia Centrală, în Europa a fost adus din Persia de către arabi, mai întâi în Spania, apoi s-a răs­pândit în cele­lalte țări, în­ce­pând cu secolul al XIV-lea.

Utilizări:

* Salată din frunze de spanac, suc de lămâie, puțin ulei și sare după gust.

* Suc de spanac, 1 pahar în fiecare dimineață în de­presiile fizice și nervoase.

* Extractul de spanac (100 ml suc proaspăt) în adaos cu 30 g polen apicol (pulbere) stimulează secreția pancrea­tică.

* Vin tonic: 750 ml vin roșu și 200 ml suc de spanac. Se recomandă o lingură de trei ori pe zi, înainte de mese.

Alte indicații: anemie, astm bronșic, cardio­pa­tie is­che­mică, diabet zaharat, gripă, obezitate, men­strua­ție abundentă, hipertensiune arterială, palpita­ții, atero­scleroză, remineralizant, vermifug etc.

Contraindicații: nu se recomandă consumul unor mari cantități de spanac în cazul persoanelor cu afec­țiuni hepatice, reumatism, litiază renală, inflamații in­tes­tinale.

Untișorul (Ficaria ranunculoides)

Este o plantă mică, herba­cee, vivace, cu frunze ro­tunde, lucioa­se și cărnoase, de culoare verde. Sunt utilizate frunzele, dar și ră­dăcinile, pentru pro­prietatea lor de a ameliora cir­culația ve­noa­să. Sunt indicate în tratamentul he­moroizilor sau al varicelor. Se pre­pară ca salate sau ciorbe.

Loboda de grădină (Atriplex hortensis)

Loboda este o plantă cu frun­ze catifelate, elastice și fără luciu, de culoare roșie-viși­nie (sau verde). Este re­zis­tentă la frig și apare pri­măvara, de­vreme. Principalii constituenți sunt similari cu cei ai spa­na­cului. În gas­tronomie, frun­zele sale sunt utilizate în special pentru ciorbe. Are pro­prietăți depurative, diuretice, remine­ra­lizante, vita­mi­nizante, fiind indicată în afecțiuni gine­colo­gice, hepa­tice și renale. Semin­țele au efect purgativ (1/2 linguriță pulbere, de două ori pe zi).

Salata verde (Lactuca sativa)

Săracă în pro­teine și substanțe grase (1-2%), este bogată în mi­nerale și, mai ales, în fibre vege­tale care previn cancerul de colon.

* Se consumă ca atare, sub for­mă de sa­late, în ames­tec cu alte legume crude, ulei, sare și suc de lămâie.

Folosită abundent la masa de seară, favo­rizează in­stalarea unui somn liniștit, combate con­sti­pația și pro­voacă evacuarea bolului ali­mentar în dimineața urmă­toare.

* Maceratul (24 ore) din 80 g frunze de salată tocate la un litru de apă are efect antiseptic, cal­mant, diu­retic. Se indică în in­fla­mații intestinale, nefrită, hi­per­ex­­cita­bilitate nervoasă și se­xu­ală, psihoastenie.

Pătrunjelul (Petroselinum crispum)

Originar din zonele limitrofe Mării Me­dite­rane, pătrunjelul este nelipsit din bucătă­ria gospodinelor. Se folosește la aromatizarea diferi­telor mâncăruri, însă puțini sunt cei care știu că această plantă posedă virtuți terapeu­tice im­portante în hipertensiune, dismenoree, al­coolism, tabagism, afecțiuni renale și intoxicații alimentare.

Frunzele și rădăcina sunt bogate în săruri mine­rale: sodiu, potasiu, calciu, fos­for, fier; vitamine: A, C, B1, B2.

Utilizări:

Se consumă în diverse pre­parate culinare sau salate de crudități ca tonic, aperitiv și stomahic.

* În tumori maligne se ad­­ministrează 40 g frunze proas­pete de pătrunjel, asociat cu regimul Oshawa și alte re­medii.

* Rădăcina mărunțită foar­te bine și amestecul de frun­­ze, rădăcină și semințe, foarte bine măcinate, ad­mi­nistrate înainte de mese, o lin­guriță sublingual 7-10 minute, au acțiune hipotensivă, an­ti­astma­tică, diure­tică.

* Frunzele: Contra mani­festărilor alcoolis­mului sau ta­bagis­mului este indicat con­sumul a 20-30 g/zi frunze de pă­trunjel proaspete. În plus, face să dispară și mirosul urât al gurii.

* Sucul de plantă verde (100-150 ml/zi) se ia cu câteva zile înainte de menstruație, ca emenagog în caz de men­struații neregulate și dureroase. Se pot adăuga 20 g po­len apicol.

Extern:

* Contra pistruilor se fac aplicații de două-trei ori pe zi, 20 de zile, cu suc proaspăt.

* Pentru a fa­vo­riza dispariția echimozelor: se aplică pe piele cataplasme cu plantă tocată. Această metodă se poate aplica cu succes și în purpura trombocitopenică idio­patică, alături de alte re­me­dii.

* Spălături vaginale antileucoreice cu macerat (24 ore) din 30 g plantă mărunțită la 100 ml apă.

În final, trebuie precizat că primăvara sunt nu­me­roa­se situațiile în care oa­me­nii suferă de gutu­rai, ră­cea­lă, gripă sau viroze respi­ra­torii. Astfel de mani­fes­tări patolo­gi­ce, după cum se știe, sunt spe­cifice sezo­nului rece. Dacă ele apar și în perioada de trecere la căl­dură, această sen­sibi­li­tate este cau­zată de cele mai mul­te ori de o alimentație nea­dec­vată sezonului de primăvară, bogată în grăsimi animale, carne, brân­zeturi etc., care „încarcă” exce­siv organismul.

Devine astfel evidentă necesitatea respectării unei diete în con­cordanță cu sezonul în care ne aflăm. Cura de primăvară cu verdețuri menține organismul sănătos, vi­guros și puternic, în ar­monie cu Natura și Universul.