Repetenți la ecologie – „Ce dracu’ se întâmplă cu România?”

Un genocid ecologic

Atunci când un oficial al Comisiei Europene la­să deoparte diplomația și pune o asemenea între­bare în gura mare, înseamnă că lucrurile au luat-o într-o direcție gravă. „Nu obișnuiesc să îmi exprim public sentimentele personale, însă această călă­torie de două săptămâni în România mi-a lăsat un gust mai mult decât amar”, spune dr. Grégoire Dubois, liderul Serviciului de Biodiversitate și Eco­­sisteme din cadrul Comisiei Europene. „Am că­­lătorit la începutul lunii Aprilie în România, pen­tru a-i cerceta excepționala natură, concen­trân­du-mă pe munții Carpați și pe Delta Dunării, o zonă de mare importanță pentru migrația păsă­rilor. Am descoperit un adevărat genocid ecologic, aflat în plină desfășurare în întreaga țară. Can­tități colo­sale de deșeuri se găsesc în fiece colțișor, cât de izo­lat ar fi, în fiece pârâu, iaz, deal, pădure, chiar și în zone protejate. Incendii provo­cate de om, ero­ziunea solului, distrugerea pădu­rilor, bra­conaj în arii protejate, lista este infinită. În Delta Dunării, sit Natura 2000, rezervație UNESCO, au loc incen­dieri masive, imediat ce păsările migra­toare s-au în­tors aici și și-au făcut cuiburi, pentru ca bra­co­nierii să-și croiască loc pentru pescuit și vână­toare, pentru ca oamenii să-și ducă animalele la păs­cut și pentru a scăpa de mari cantități de de­șeuri. Miroase înfiorător! Este un dezastru.

Am lucrat în multe țări europene în curs de dezvoltare, dar rareori mi s-a întâmplat să văd asemenea dis­trugeri provocate de oameni. Pentru prima oară în carieră, am părăsit o țară cu un sentiment total de neputință de a schimba lucrurile în bine. Peste tot am lucrat cu autori­tățile acelei țări pentru conser­varea naturii și am putut vedea rezultate. În Ro­mânia, devas­tarea naturii are loc sub ochii tuturor, chiar în acest moment, și nimeni nu face nimic pentru a opri ecocidul. Sunt foarte furios, pentru că această țară este o bijuterie, ce ar putea atrage milioane de tu­riști, dornici să-i cunoască natura unică și biodi­versitatea, însă ea este lăsată pradă dis­trugerii. Sper ca autoritățile române să înțe­leagă cât de curând că ele sunt cele în măsură să pună capăt acestui coșmar”. După o asemenea in­vectivă, te întrebi, în mod firesc, unde e cauza ră­u­lui? Cine răspunde, de fapt, pentru crima împotri­va naturii din România? Răspunsul nu este com­pli­cat: gu­vernul și cel numit de el să se ocupe de me­diu. Știți numele: Tánczos Barna. Mi­nis­terul Mediului funcționa deja ca o organizație de protec­ție a marilor și micilor poluatori și dis­trugători ai naturii. De la instalarea sa în funcție (n-are expe­riență sau competență în domeniul mediului), mi­nistrul Tánczos Barna a amânat cât a putut toate măsurile urgente ce puteau stopa sau diminua feno­mene devastatoare, precum sistemul de garanție returnare a ambalajelor din plastic, „Inspectorul pă­durii” sau ordonanța privind trecerea incen­die­rilor ca faptă infracțională. Instituțiile de control sunt de mulți ani sabotate, astfel încât să intervină cât mai firav posibil, strategie ce a permis desfășu­rarea unor dezastre ecologice, fără vreo repercu­si­u­ne pentru vino­vați. În zona rurală sau chiar în unele orașe, uneori pri­marii sunt cei ce dirijează sau ac­ceptă depozitarea și incine­rarea gu­noaielor în natură. Iar faptul că ro­mâ­nul de rând nu în­țelege că distru­gerea me­diu­lui în care tră­iește înseamnă otrăvirea len­tă a sa și a familiei sale adâncește această dra­mă.

O Românie la fel de roșie ca Ucraina

O altă vizită de lucru în România a fost aceea a comisarului european pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius. Mai rezervat în cuvinte dure, a men­ționat și el faptul că România mai are mult de lucru pen­tru oprirea tăierilor ilegale de păduri, pentru îmbu­nătă­țirea ca­li­tății aeru­lui și că are nevoie de un plan realist pentru ges­tionarea de­șeu­­rilor și în­chi­de­rea marilor gropi de gunoaie. Între­bat de un ziarist câte pro­cese de in­fringe­ment are Ro­mânia, Sinke­vicius a răs­puns „mul­te”. Nu știe exact, pentru că țara noas­tră acumulează în­­continuu mustrări și aver­tis­mente de la Comisia Eu­ro­­peană, ca­uzate de lipsa mă­­surilor de protecție a me­diu­lui și, implicit, a sănătății oame­nilor. La București, co­mi­sarul european s-a întâlnit cu prim ministrul Ciucă, cu președintele Iohannis și cu o serie de oficiali, între care și ministrul mediului, Tánczos Barna. Pre­mierul a declarat că „România are o viziune în ceea ce privește protecția me­diu­lui”, deși în acest mo­ment, singura viziune a auto­rită­ților române pare a fi contem­plarea distrugerii naturii. A văzut oare domnul prim ministru hărțile satelitare, ce arată o Românie aproa­pe la fel de roșie precum Ucraina bombar­da­tă? Ne dăm singuri foc la țară! În această primă­vară, au avut loc de trei ori mai multe incen­dii provocate voluntar de ro­mâni, decât în aceeași perioadă a anului trecut!

Nu­mai în luna Martie s-au pârjolit 20000 de hectare de tere­nuri agricole! În ultimul week-end din Martie, pom­pierii au in­tervenit pen­tru stin­gerea a 1400 de incen­dii. Se dă foc la depozite de de­șeuri, se dă foc la miriști, chiar dacă asta intoxică ora­șe și ucide nenumărate animale, ba chiar și oameni, focul ajunge în sate și face scrum case. Comu­ni­catul Pre­­­ședinției, după vizita cu Sin­ke­vi­cius, oferă o mostră su­perbă de lim­baj de lemn, într-o si­tuație dra­matică pentru Ro­mânia. „Pre­șe­din­tele Klaus Io­hannis a su­bli­niat că pro­tecția me­diului, com­ba­terea schim­bă­rilor cli­ma­tice, ală­turi de educa­ția pentru climă, reprezintă obiective asumate la nivel național și a evidențiat interesul direct al României pentru aceste priorități, având în vedere necesitatea de a conserva biodiversitatea bo­gată a țării noastre. În cadrul discuțiilor, Preșe­dintele României a trans­mis deschiderea autori­tăților române de a coopera strâns cu Comisia Eu­ropeană, astfel încât să poată fi atinse obiectivele comune în materie de mediu, atât în ceea ce privește politicile și măsurile de im­plementare, cât și alocarea de resurse adecvate”.

În toți acești ani, de când deține funcția de pre­ședinte al țării, Klaus Iohannis nu a întrunit o sin­gură dată CSAT-ul, nici pentru stoparea fenome­nului distrugerii pădurilor, nici pentru cel al in­cen­dierilor. În ceea ce-l privește pe ministrul Tánczos Barna, în a­ceas­tă primăvară, el s-a remarcat în mod special prin demiterea, fără nici o explicație co­erentă, a lui Amar Ienea, șeful Gărzii Fo­restiere din județul Ti­miș, ce ieșise în evi­den­ță prin apli­carea legii, prin con­troale stricte în ocoalele sil­vice regio­nale și dez­­văluirea a nu­­meroase probleme gra­ve în ca­re erau im­plicați po­li­ticieni și per­soane in­fluente. Pe de altă parte, Emil Gri­gore este păs­trat de Tánczos Barna, în func­ția de șef al Găr­zii de Me­diu Ilfov, deși fir­mele con­trolate de el s-au ocupat cu de­versarea în râul Argeș a mii de litri de levigat, lichid toxic pro­venit de la un uriaș depozit de deșeuri! Cis­ter­nele au fost prin­se în fla­grant de poliție, totul dez­văluit, însă vinovatul pentru o crimă gravă de me­diu rămâne în pos­tul din care ve­ghează, pen­tru… salvarea naturii! Oare ce-o fi dis­cutat Barna cu comisarul european Virginijus Sin­kevicius? Sin­gura știre scăpată în presă este că oficialul de la Bruxelles l-a amenințat pe ministrul UDMR că dacă legea pe care a susținut-o en­tu­ziast, le­gea Zamfir, „legea antinatură”, va intra în vigoare, acesta va sesiza Curtea de justiție. Cum s-a ajuns aici?

Foto: AGERPRES (2), Grégoire Dubois