Un genocid ecologic

Atunci când un oficial al Comisiei Europene lasă deoparte diplomația și pune o asemenea întrebare în gura mare, înseamnă că lucrurile au luat-o într-o direcție gravă. „Nu obișnuiesc să îmi exprim public sentimentele personale, însă această călătorie de două săptămâni în România mi-a lăsat un gust mai mult decât amar”, spune dr. Grégoire Dubois, liderul Serviciului de Biodiversitate și Ecosisteme din cadrul Comisiei Europene. „Am călătorit la începutul lunii Aprilie în România, pentru a-i cerceta excepționala natură, concentrându-mă pe munții Carpați și pe Delta Dunării, o zonă de mare importanță pentru migrația păsărilor. Am descoperit un adevărat genocid ecologic, aflat în plină desfășurare în întreaga țară. Cantități colosale de deșeuri se găsesc în fiece colțișor, cât de izolat ar fi, în fiece pârâu, iaz, deal, pădure, chiar și în zone protejate. Incendii provocate de om, eroziunea solului, distrugerea pădurilor, braconaj în arii protejate, lista este infinită. În Delta Dunării, sit Natura 2000, rezervație UNESCO, au loc incendieri masive, imediat ce păsările migratoare s-au întors aici și și-au făcut cuiburi, pentru ca braconierii să-și croiască loc pentru pescuit și vânătoare, pentru ca oamenii să-și ducă animalele la păscut și pentru a scăpa de mari cantități de deșeuri. Miroase înfiorător! Este un dezastru.

Am lucrat în multe țări europene în curs de dezvoltare, dar rareori mi s-a întâmplat să văd asemenea distrugeri provocate de oameni. Pentru prima oară în carieră, am părăsit o țară cu un sentiment total de neputință de a schimba lucrurile în bine. Peste tot am lucrat cu autoritățile acelei țări pentru conservarea naturii și am putut vedea rezultate. În România, devastarea naturii are loc sub ochii tuturor, chiar în acest moment, și nimeni nu face nimic pentru a opri ecocidul. Sunt foarte furios, pentru că această țară este o bijuterie, ce ar putea atrage milioane de turiști, dornici să-i cunoască natura unică și biodiversitatea, însă ea este lăsată pradă distrugerii. Sper ca autoritățile române să înțeleagă cât de curând că ele sunt cele în măsură să pună capăt acestui coșmar”. După o asemenea invectivă, te întrebi, în mod firesc, unde e cauza răului? Cine răspunde, de fapt, pentru crima împotriva naturii din România? Răspunsul nu este complicat: guvernul și cel numit de el să se ocupe de mediu. Știți numele: Tánczos Barna. Ministerul Mediului funcționa deja ca o organizație de protecție a marilor și micilor poluatori și distrugători ai naturii. De la instalarea sa în funcție (n-are experiență sau competență în domeniul mediului), ministrul Tánczos Barna a amânat cât a putut toate măsurile urgente ce puteau stopa sau diminua fenomene devastatoare, precum sistemul de garanție returnare a ambalajelor din plastic, „Inspectorul pădurii” sau ordonanța privind trecerea incendierilor ca faptă infracțională. Instituțiile de control sunt de mulți ani sabotate, astfel încât să intervină cât mai firav posibil, strategie ce a permis desfășurarea unor dezastre ecologice, fără vreo repercusiune pentru vinovați. În zona rurală sau chiar în unele orașe, uneori primarii sunt cei ce dirijează sau acceptă depozitarea și incinerarea gunoaielor în natură. Iar faptul că românul de rând nu înțelege că distrugerea mediului în care trăiește înseamnă otrăvirea lentă a sa și a familiei sale adâncește această dramă.
O Românie la fel de roșie ca Ucraina

O altă vizită de lucru în România a fost aceea a comisarului european pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius. Mai rezervat în cuvinte dure, a menționat și el faptul că România mai are mult de lucru pentru oprirea tăierilor ilegale de păduri, pentru îmbunătățirea calității aerului și că are nevoie de un plan realist pentru gestionarea deșeurilor și închiderea marilor gropi de gunoaie. Întrebat de un ziarist câte procese de infringement are România, Sinkevicius a răspuns „multe”. Nu știe exact, pentru că țara noastră acumulează încontinuu mustrări și avertismente de la Comisia Europeană, cauzate de lipsa măsurilor de protecție a mediului și, implicit, a sănătății oamenilor. La București, comisarul european s-a întâlnit cu prim ministrul Ciucă, cu președintele Iohannis și cu o serie de oficiali, între care și ministrul mediului, Tánczos Barna. Premierul a declarat că „România are o viziune în ceea ce privește protecția mediului”, deși în acest moment, singura viziune a autorităților române pare a fi contemplarea distrugerii naturii. A văzut oare domnul prim ministru hărțile satelitare, ce arată o Românie aproape la fel de roșie precum Ucraina bombardată? Ne dăm singuri foc la țară! În această primăvară, au avut loc de trei ori mai multe incendii provocate voluntar de români, decât în aceeași perioadă a anului trecut!

Numai în luna Martie s-au pârjolit 20000 de hectare de terenuri agricole! În ultimul week-end din Martie, pompierii au intervenit pentru stingerea a 1400 de incendii. Se dă foc la depozite de deșeuri, se dă foc la miriști, chiar dacă asta intoxică orașe și ucide nenumărate animale, ba chiar și oameni, focul ajunge în sate și face scrum case. Comunicatul Președinției, după vizita cu Sinkevicius, oferă o mostră superbă de limbaj de lemn, într-o situație dramatică pentru România. „Președintele Klaus Iohannis a subliniat că protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, alături de educația pentru climă, reprezintă obiective asumate la nivel național și a evidențiat interesul direct al României pentru aceste priorități, având în vedere necesitatea de a conserva biodiversitatea bogată a țării noastre. În cadrul discuțiilor, Președintele României a transmis deschiderea autorităților române de a coopera strâns cu Comisia Europeană, astfel încât să poată fi atinse obiectivele comune în materie de mediu, atât în ceea ce privește politicile și măsurile de implementare, cât și alocarea de resurse adecvate”.

În toți acești ani, de când deține funcția de președinte al țării, Klaus Iohannis nu a întrunit o singură dată CSAT-ul, nici pentru stoparea fenomenului distrugerii pădurilor, nici pentru cel al incendierilor. În ceea ce-l privește pe ministrul Tánczos Barna, în această primăvară, el s-a remarcat în mod special prin demiterea, fără nici o explicație coerentă, a lui Amar Ienea, șeful Gărzii Forestiere din județul Timiș, ce ieșise în evidență prin aplicarea legii, prin controale stricte în ocoalele silvice regionale și dezvăluirea a numeroase probleme grave în care erau implicați politicieni și persoane influente. Pe de altă parte, Emil Grigore este păstrat de Tánczos Barna, în funcția de șef al Gărzii de Mediu Ilfov, deși firmele controlate de el s-au ocupat cu deversarea în râul Argeș a mii de litri de levigat, lichid toxic provenit de la un uriaș depozit de deșeuri! Cisternele au fost prinse în flagrant de poliție, totul dezvăluit, însă vinovatul pentru o crimă gravă de mediu rămâne în postul din care veghează, pentru… salvarea naturii! Oare ce-o fi discutat Barna cu comisarul european Virginijus Sinkevicius? Singura știre scăpată în presă este că oficialul de la Bruxelles l-a amenințat pe ministrul UDMR că dacă legea pe care a susținut-o entuziast, legea Zamfir, „legea antinatură”, va intra în vigoare, acesta va sesiza Curtea de justiție. Cum s-a ajuns aici?
Foto: AGERPRES (2), Grégoire Dubois