ASTRID FODOR (Primarul municipiului Sibiu): „Sibiul e un oraș european, în care ți-e drag să trăiești!”

PRIMARII NOȘTRI

„Nivelul de trai ridicat se observă pe stradă”

– Sibiul este o țintă fixă a deplasărilor revistei noastre în Transilvania, dar niciodată orașul n-a arătat atât de bine ca acum. Și nu e vorba doar de frumusețea clădirilor sale istorice, care fac din el o metropolă europeană, ci și de un tonus apar­te, o vitalitate care înainte nu exista. Aveți o rețe­tă-minune pe care o aplicați, de când vă aflați în funcția de primar?

– Dintotdeauna Sibiul a fost un oraș european, un oraș care a ținut foarte mult la statutul său cul­tural, dar să nu uităm că și din punct de vedere economic Sibiul e foarte bine dezvoltat. Economic, suntem un oraș de top: asta înseamnă venituri decente, înseamnă un ni­vel de trai mai ridicat, lu­cru care sigur că se ob­ser­vă pe stradă. Primăria Sibiu este una dintre ace­le administrații care in­vestesc foarte mult. Peste 50% din veniturile noas­tre merg în investiții. Iar aceste investiții se văd și ele în aspectul general al orașului. Reabilităm în­con­tinuu infrastructura, dar ne ocupăm și de pa­tri­moniu. Am pus în func­țiune turnurile de pe strada Cetății, pe care le-am deschis vizitatorilor, am reabilitat zidul cetății, încontinuu investim, dar avem grijă să și întreținem ceea ce avem. Zi de zi, Piața Mare se spală, cartie­rele la fel. Sibiul este un oraș curat și întreținut, iar asta nu are cum să nu se observe. Mă bucură că se vede și din afară și că se apreciază evoluția în timp. Sunt proiecte începute cu ani în urmă și în fiecare an înaintăm cu aceste lucrări, ca să facem orașul mai atractiv, mai primitor, dar, în primul rând, un oraș plăcut pentru locuitorii săi. Vrem ca locui­torilor noștri să le facă plăcere să stea în Sibiu, dar vrem și să atragem tot mai mulți turiști.

„În Sibiu, tot timpul se întâmplă ceva”

– „Stăpâniți”, ca primar, un oraș cu faimă națională și internațională. Care sunt cele mai mari provocări cu care vă con­frun­tați?

– Provocarea principală a fost să nu coborâm ștacheta, ci să o ridicăm. Era impor­tant să menținem imaginea de oraș cultural, motiv pentru care am continuat să investim foarte mult în cultură. Investim nu doar în insti­tuțiile culturale subordonate Primă­riei, cum ar fi Teatrul „Radu Stanca”, ci finanțăm, cu sume frumoase, in­clusiv activitatea insti­tu­țiilor subor­do­nate Consiliului Județean, cum e Filarmonica. Dacă ne-am finanța doar instituțiile noastre, am avea tea­tru, am avea balet, dar asta nu ar fi suficient. Avem o „agendă culturală” foarte con­sistentă, prin care finanțăm eve­nimente culturale organizate de ope­ratori privați, care vin cu propriul lor concept și care pun și ei lucrurile în mișcare. Viața culturală este foarte efervescentă. Primim proiecte și le sprijinim, dar să știți că suntem foarte exi­genți în verificări, așa cum și trebuie când e vorba de banul public. Avem un comparti­ment care verifică „la sânge” legalitatea do­cumentelor, ca să fim siguri că banul public e bine gestionat și de operatorii privați.

Sibiul este, acum, o scenă deschisă. Tonul îl dă „Festivalul Internațional de Tea­tru” și, din acel moment până la sfârșitul anului, în Sibiu tot timpul se întâmplă ceva, și se întâmplă mai ales în spațiul public. Asta ne-am și dorit: să aducem cultura în mijlocul oa­menilor. Tot ce se petrece aici, în zona istorică, este gratuit! Asta e o condiție de finanțare: la eve­nimentele din centrul istoric să nu se vândă bilete. Dorim ca cetățenii Sibiului, după ce vin de la ser­viciu, să iasă în oraș, să se simtă bine, să stea la o te­ra­să, pentru că astfel punem în valoare și indus­triile conexe. Când finanțăm anumite evenimente, noi ne asigurăm că ajutăm și industria ospitalității.

A doua provocare: îmi propusesem să rea­bi­li­tăm cartierele de blocuri. De când au fost făcute, în urmă cu ani, nu intrase nimeni să înnoiască ceva pe acolo. Aveam 70% străzi de pământ, și atunci ne-am concentrat pe aceste lucrări, care erau foarte importante. Dar când am reabilitat străzile, am schim­bat și infrastructura de apă-canal, am schim­bat și iluminatul, nu ne-am mulțumit să turnăm un strat de asfalt. Am făcut lucrări serioase, care să du­reze în timp. Anul acesta vom finaliza reabili­tarea ultimului cartier de blocuri. Am schimbat to­tal fața cartierelor Sibiului. A fost o mare provocare și sunt bucuroasă că am reușit. Când am început cu primul cartier, nu a fost simplu. Unii își doresc spații verzi, alții își doresc mai multe parcări, alții vor să tăiem pomul că le ține umbră, alții vor mai mulți pomi. Discutăm cu oamenii și căutăm cele mai bune soluții. I-am instruit pe constructori să aibă răbdare cu oamenii și să țină cont de ideile lor. Rezultatele s-au văzut: când a fost gata cartierul, toată lumea a fost mul­țumită cu rezultatul final. Acum, dacă terminăm cu aceste cartiere de blocuri, ne îndreptăm spre obiec­tive de agrement și de sport. Stadionul municipal, cu o investiție din bugetul local, va fi un stadion foarte frumos. Avem și echipă în Liga 1, avem și un stadion nou!

„Statutul de oraș cultural și cel de oraș turistic sunt direcțiile pe care mergem”

– Ce vi se pare cel mai greu de schimbat într-un oraș din perspectiva unui primar?

– Mentalitățile! În general, cetățeanul își vede micul lui interes. Or, orașul trebuie să fie mai pre­sus de interesul personal al fiecăruia. Când luăm o de­cizie, căutăm ca majoritatea să fie satisfăcută. In­teresul major al comunității contează de fiecare da­tă. Ideea e să nu îți vezi interesul doar până în fața porții tale, să te gândești în ansamblu la orașul tău.

– Se împlinesc 15 ani de când Sibiul a fost Capitală Culturală. Care e acum perspectiva ora­șului, pornind de la reperul de atunci? Era în 2007…

– Sibiul trebuie să își păstreze marca de oraș cultural și turistic. Cele două direcții se îmbină. Si­biul e un oraș istoric, medieval, cu un patri­moniu inestimabil, cu muzee și cu numeroase puncte de interes, dar activitatea culturală e, la rându-i, un factor care atrage turistul. În Sibiu nu te plictisești! Și nu e vorba doar de oraș, ci și de împrejurimile sale. Dacă vii ca turist, stai în Sibiu, vizitezi în câteva zile tot ce e de vizitat, apoi te poți duce spre Mărgi­nime, care e superbă, nu trebuie să mai spun ce condiții oferă! Apoi, avem Valea Hârtiba­ciu­lui, avem cetățile săsești. Oferă atât de multe județul, că poți să stai la Sibiu, și în fie­care zi să mergi în altă direcție. E Ocna Sibiului în apropiere, care a fost reabilitată pe fonduri europene, e Păltinișul… Într-o parte poți face baie în lacurile sărate, în altă parte poți urca la cea mai înaltă stațiune turistică din țară, unde se vor face, în perioada următoare, investiții importante.

Deci, statutul de oraș cultural și cel de oraș turistic sunt direcțiile pe care mer­gem. Nu suntem singurii care au atuuri în zonă: Sighișoara e un oraș superb, dar nu are latura culturală atât de dezvoltată precum Sibiul. Numai pentru Festivalul Interna­țio­nal de Teatru am alocat anul acesta 10 milioane de lei! Și mai avem și alte investiții în vedere: un centru de spectacole și conferințe, la nive­lul unui oraș cu pretenții de capitală cul­turală. E un proiect de anver­gură, dar tocmai astfel de investiții te ajută să-ți menții acest statut cultural. Centrul va fi loca­lizat în zona actualului teatru și în parcarea din zonă. Va fi un pod de legătură între teatru și centrul orașului.

„Ne adaptăm tot timpul la ce finanțează Europa”

– Aveți un model anume de dezvoltare? Vă inspirați din vreun oraș occidental?

– Oriunde călătoresc și văd ceva ce mi se pare că s-ar potrivi la Sibiu, îmi notez imediat și mă inspir. Dar nu facem „copy/paste”. Nici nu avem prea mul­te posibilități de a copia de la alții, căci Sibiul este într-un teritoriu dat, înconjurat de munți, cu localități lipite de el, nu avem multe zone libere. Dar există și obiective cum ar fi cele de sport sau de agrement, și te gândești că ar putea fi replicate în Sibiu. Ca să vă dau un exemplu: noi am avut un skate­park micuț și am văzut că veșnic e plin. Am zis că facem un skate­park mai mare, care să fie unul dintre cele mai frumoase din țară. Și am reușit: e cel mai ma­re și cel mai fru­mos! Mergem din a­proape în aproape, in­tervenim acolo unde se simte nevoia. Un oraș trebuie să aibă, în pri­mul rând, infra­struc­tură. Despre infra­struc­tură te întreabă prima oară investitorii. Ei își transportă mărfurile, ei își aduc muncitorii la fabrică la ora fixă. Când ai terminat acest capitol, începi, în pa­ralel, și alte proiecte. Cu infrastructura sun­tem aproape gata în Si­biu. Dar ea trebuie constant întreținută, plus că apar mereu proiecte noi, în trend cu finanțările europene. Ne adaptăm tot timpul la ce finanțează Europa, sunt oportunități pe care e păcat să nu le folosim.    Acum se pune accent pe mobilitate alternativă și ne adaptăm. Cumpărăm autobuze pe gaz, autobuze electrice, la care acum 10 ani nu ne gândeam…

„Vin investitori în Sibiu, iar cei care sunt de mai multă vreme se tot extind”

– Spuneați că Sibiul e în top din punct de ve­dere economic. Care sunt semnalele pe care le primiți din partea investitorilor?

– Sibiul e un pol economic important, ne-o spun statisticile. Dar ceea ce mă bucură e că în con­ti­nuare vin investitori în Sibiu, iar cei care sunt de mai multă vreme se tot extind. Sunt semne îmbucu­rătoare. Firma „Continental” a ajuns la 4.000 de an­gajați, iar săptămâna trecută au inau­gurat un centru tehnologic și ne-au spus că, în următorii doi ani, vor să ajungă la 5.000 de angajați. S-a extins com­pania „Har­ting”, compania „Prada” lucrează la o nouă fabrică, IFM deschide o nouă fa­brică în Sibiu, „NTT Data”, o mare com­panie digi­tală, și-a deschis un sediu mult mai mare lângă mall-ul din Sibiu. Toate aceste mari companii consideră Si­biul o locație strategică. Chiar dacă un­deva în lume își închid o fabrică, la Sibiu nu va fi cazul. De altfel, Si­biul e, în sine, o locație strategică: avem auto­stradă către Vest, se va face și cea către București, deci vom fi conectați și cu Portul Constanța, avem aeroport exact lângă zona industrială Vest. Dar la noi s-a dezvoltat foarte bine și zona indus­trială Est, unde am tot investit. Se dez­voltă și zona către Șura – Mediaș, și e bine că forța de muncă din oraș se disper­sează în mai multe direcții dimineața, și nu se îngreunează circulația în oraș.

Sibiul a trecut bine peste ultimele crize. Am trecut cu bine peste criza financiar-bancară din 2008-2009, datorită industriei noastre solide și datorită faptului că Primăria Sibiu, care e cel mai mare investitor din oraș, a pompat constant bani. Tocmai în criză e bine să investești, pentru că pui în mișcare economia. Am trecut cu bine și peste aceas­tă perioadă, cu foarte multe provocări, a pan­demiei. Veniturile noastre la buget au crescut! Asta denotă că economia a funcționat. Impozitul pe ve­nitul global este un indicator foarte bun, îți arată cum funcționează economia. Iar noi am avut și la im­pozitul pe venitul global încasări mai mari decât în anii trecuți.

– Se vorbește că va veni o nouă criză. Vom iz­buti să o depășim?

– Criza a venit, nu va veni. Tot ce construim cos­tă mult mai mult. Deja, ajustarea contractelor pentru 2021 ne-a costat în plus peste 2 milioane de euro. Pentru anul acesta, doar anticipând ce ur­mează, vorbim de peste 4 milioane de euro în plus. Chel­tuielile curen­te vor fi mai mari acum, cu scum­pirea gazului și a energiei electrice. Dar noi încercăm să contracarăm. Un exemplu: am început lucrări ample de efi­cientizare a iluminatului public și se observă deja scăderi de cheltuieli. Știam că va ur­ma o perioadă mai dificilă, și atunci am zis să ve­dem ce putem face pentru a ne pregăti cât mai bine.

– Unul dintre răspunsurile la crizele de azi este Planul Na­țional de Redresare și Rezi­liență (PNRR). Cum stă Sibiul când vine vorba de fondurile europene?

– De fiecare dată, am atras toate fondurile care s-au putut atrage. De aceea și avem un bu­get fru­mos, pentru că absor­bim fonduri. Și acum am pregătit proiecte de 400 de milioane de euro. Asta e de două ori bugetul Sibiului! Ne dorim să tragem cât mai mult din PNRR, dar și pe programul ope­rațional vrem să fim în top. Direcțiile sunt cele dictate de programe: în primul rând pe mobi­litate, acolo sunt banii cei mai mulți, dar și pe partea de educație ne concentrăm foarte mult, avem pro­iecte pentru eficientizarea energetică a 17 unități de în­vă­ță­mânt. Avem proiecte și pe partea de patri­mo­niu, care e foarte importantă pentru noi.

„Ce m-a determinat să fac pasul spre administrație a  fost colaborarea cu actualul președinte, Klaus Iohannis”

– Veniți din mediul concurențial, ați fost direc­toarea unei importante companii. Nu e plictisitoare trecerea la administrație publică? Ce v-a motivat să faceți acest pas și cum v-ați adaptat la noua postură?

– Niciodată nu mi-am imaginat că voi lucra în administrație. Când nu o cunoști, din afară ți se pare că e ceva plictisitor. Eu, care am terminat Drept economic-administrativ, am și făcut practică în ad­ministrație și mi s-a părut că mediul cu adevărat pro­vocator e economia reală. Într-adevăr, mi-a plăcut foarte mult să lucrez în mediul economic. Ce m-a determinat să fac pasul spre administrație a fost colaborarea cu actualul președinte, Klaus Iohannis, fostul primar al Sibiului, pe care l-am apreciat foarte mult, văzând cât a schimbat Sibiul în­că din primii ani de când a preluat mandatul. Cu timpul, am în­țeles că administrația, dintr-o poziție de conducere, este o mare provocare. Vă asigur că nu am timp să mă plictisesc. M-am tot temut să nu mă plictisesc și am primit ce mi-am dorit (râde)…

„Aici niciodată nu au fost conflicte între etnii”

– Sunteți o reprezentantă a comunității ger­mane. Se simte amprenta veche, săsească, asupra orașului?

– Sibiul este un oraș multicultural, multietnic, aici niciodată nu au fost conflicte între etnii. Am fost elevă la Liceul „Gheorghe Lazăr”, la secția ger­mană, dar am avut prieteni în toate clasele. Aveam cursuri de „Dans și bune maniere” (nu știu dacă existau și în alte orașe, dar la noi existau), iar acolo ne întâlneam germani cu români, și niciodată nu am simțit vreo diferență. Amprenta săsească sigur că se simte, dar asta e valabil pentru fiecare etnie de aici. Și în agenda noastră culturală, fiecare etnie își are propriile evenimente. Nu trebuie să devenim unii copia celorlalți, dorim să ne păstrăm identitatea și să luăm ce e bun de la celălalt. Etnia germană este un pic mai serioasă, mai sobră, dar și sașii au devenit mai veseli și mai vorbăreți aici, la Sibiu, așa cum ceilalți au luat de la noi rigu­rozi­tatea sau spiritul gospodăresc. Ne-am influen­țat de-a lungul secolelor și cred că influența a fost benefică pentru ambele părți.

– Există în societate, la noi, impresia că Ro­mânia poate să meargă înainte și fără guvernul de la București. La nivel local, lucrurile se mișcă bine, în timp ce la nivel național, totul pare împie­dicat. Există vreun model pe care conducătorii de la București ar trebui să-l preia din experiența administrațiilor locale?

– Primarii sunt mult mai apropiați de comu­nitate, au tangență directă cu oamenii. Iar impli­carea di­rectă în viața comunității îi ajută să ia mult mai bune de­cizii, să înțeleagă mai bine ce e bine și ce e rău pen­tru oameni. Când ești acolo, sus, ești doar poli­tician. Din punctul meu de vedere, se pro­duce o rup­tură față de electorat, cu care te întâlnești doar câte­va săptămâni, când sunt alegerile. Ca pri­mar, nu pierzi legătura cu realitatea. În plus, nu mai duci nici lupte politice. Eu, una, sunt concentrată 100% pe administrație. La Forumul German facem politică doar în campanie, apoi ne vedem de treaba noastră. Și foarte mulți colegi primari din țară fac același lucru, se concentrează doar pe adminis­trație. Legă­tura permanentă cu oamenii e cheia lucrului bine făcut.

„România e o țară-exemplu din punctul de vedere al drepturilor minorităților”

– Dacă ar fi să-l convingeți pe un german aflat în străinătate să se reîntoarcă la Sibiu, care ar fi argumentele dumneavoastră?

– În primul rând, l-aș invita să vadă orașul. Să vi­nă să discute cu alți oameni, că poate eu sunt su­biectivă. Prietenilor mei germani le-aș aduce amin­te de cât de bine ne avem aici cu românii, de che­furile pe care le făceam împreună în tinerețe, români și sași. Sașii au plecat de aici din cauza restricțiilor regimului comunist, nu pentru că nu s-ar fi simțit bine în România, pentru că nu s-ar fi în­țeles cu ve­cinii sau pentru că ar fi fost persecutați. Ro­mâ­nia e o țară-exemplu din punc­tul de ve­dere al drepturilor minorită­ților. Lip­surile pe care le aveam noi le aveau și românii, ca și ungurii, ca și romii. Acum nu mai e situația care a fost. Acum, aici, în România gă­sești tot ce găsești și în Germa­nia. Cei care au plecat pentru că maga­zinele erau goale aici se pot întoarce liniș­tiți: magazinele sunt pline, bani să ai! Viața e cu totul altfel, Sibiul e un oraș european în care ți-e drag să tră­iești!

Foto: Pagina oficială de Facebook a Primăriei Sibiu, SHUTTERSTOCK (1)