Ce spun alții despre noi: „În timp ce românii visează să plece, eu visez că mă voi întoarce”

Fernando Castilho Cintra, un tânăr brazilian, şi-a publicat într-o carte impresiile despre România şi des­pre români. În negativismul nostru acerb, e re­confortant să vezi că străinii ne dau, uneori, premiu cu coroniță. Spre constatare, iată un fragment din jurnalul de călătorie al sud-americanului hotărât să cucerească munții Carpați.

Dracula este un vampir doar în afara României. În realitate, Vlad Ţepeş este un erou naţional. În timp ce vampirii beau sânge, ade­văratul preparat de culoare roşie pe care mi-a plăcut să-l beau a fost vişinata. O altă băutură „dră­cească” este ţuica, un­gurii îi spun palincă, dar este acelaşi lucru. Românii fu­mează absurd de multe ţigări. Fumează acasă, în res­taurant şi chiar în mall-uri. Ei se descalţă întot­deauna când intră în casă… Cred că preferă să-şi ţină mai degrabă curată podeaua, decât plămânii. Să călătoreşti în România este una dintre cele mai fru­moase amintiri pe care le poți avea. Râuri, dealuri, munţi, românii le au pe toate. Când veţi călători prin România, veţi merge și pe şoselele de aici. Sunt în stare bunicică, dar au un număr absurd de curbe. Ma­ramureşul este un loc vesel. Oameni veseli, cos­tume vesele, culori vesele, chiar şi un cimitir vesel. Singurul lucru care nu e ve­sel în Maramureş sunt câinii ciobanilor. Nu sunt veseli. Nu te plac. Fugi. De fapt, dacă nu eşti într-un oraş, ori de câte ori vezi un câine în România, fugi sau dă-i ceva să mănânce. Să ai întotdeauna mici la tine. Cum sunt vegetarian, nu m-a deranjat să le dau micii câinilor. De fapt, pot spune cu cer­titu­dine: românii iubesc carnea. Sar­ma­le, tocăniţă, slănină, cârnaţi, aveţi de toate, cei care mâncaţi car­ne. Taxiurile în România sunt ridicol de ieftine. În Bucureşti, ajung la 1,99 lei pe kilometru. Mijlocul meu favorit de transport au fost, totuşi, trenurile inter regio. Sunt ieftine, confortabile, vin la timp şi, cel mai adesea, nu sunt aglomerate. Românii adoră să schieze. Schiul în România este absurd de ieftin. Mi-a luat 3 zile să învăţ să schiez. Acest sport nu este pentru brazilieni sau pentru locuitorii altor ţări tropicale. Odată ce ai învăţat însă, îţi va plăcea şi îţi va deschide o nouă uşă spre partea mea preferată din România: munţii. România are cele mai frumoase peisaje pe care le-am văzut pâ­nă acum în viaţa mea. Toate, din vârfuri de mun­te. Munţii au poteci pentru excursionişti, foarte bine semnalizate, cabane pentru turişti, să stea peste noapte, şi locuri unde cei mai îndrăzneţi pot campa. Interesant este că mulţi români nu au fost niciodată în munţi. Şi mai interesant este că românii subesti­mează locuri uimitoare, cum e Bucureştiul. Bucu­reştiul e un oraş grozav. Nu are, desigur, arhitectura Budapestei, a Cracoviei sau a altor oraşe din Europa de Est, dar are muzee, parcuri şi o viaţă de noapte pe care puţine oraşe o au. Limba română este fru­moa­să. Sună frumos şi poate fi învăţată de brazi­lieni. „Cu carne de vacă nu se moare de foame”. Şi Google, translator-ul meu, a crezut că scriam în portugheză. Oricum, cea mai „obscură” parte din limba română este Dativul. AHH DAATIIV!! Poţi spune „mi-e foame”, „mi-e sete”, mi-e somn”, dar nu poţi spune „mi-e oboseală”! În general, românii se plâng de români. Vor găsi oricând un motiv să se plângă: po­li­tică, economie, societate. Greşesc. Cei mai mulţi dintre tinerii de 18 ani au două lucruri în minte: 1. Să se mute în Marea Britanie. 2. Să se mu­te în orice altă ţară, în afară de România. În timp ce ro­mânii visea­ză să plece, eu visez că într-o zi mă voi în­toarce. Poate definitiv.