„Nu vreau să-mi pierd nepoții”
Dragi oameni de suflet,
Vă scrie un semen al vostru aflat în pragul disperării. Mă numesc Voicu Ionel și am lucrat, timp de 35 de ani, ca betonist, pe șantierele patriei. În anul 2004, am fost transferat în Abrud/Alba, de către S.C. COMICO S.A., de la lCRAL Brașov, primind ca locuință de serviciu baraca din incinta Dispozitivului Vest. În 2012, am făcut un accident vascular cerebral, care m-a determinat să ies la pensie de boală. Nemaiputând lucra pe șantier, am fost numit administrator al Cabanei Vest, pe termen nelimitat, de către directorul general de atunci al firmei. În anul 2014, fiul meu, împreună cu concubina acestuia, au plecat din țară, părăsindu-și copiii minori, pe Voicu Alexandra-Mihaela și Voicu Vlad-Sebastian, la vârsta de 5, respectiv, 2 ani. I-am luat eu, împreună cu partenera mea de viață, Pletosul Sanda, în plasament familial, deoarece nu am vrut să îi crească statul. Între timp, firma a intrat în insolvență, iar terenul pe care este amplasată cabana în care locuim a fost vândut, și noi trebuie să părăsim această baracă până la 1 iunie 2022. Eu sunt bolnav, în urma accidentului vascular rămânând cu 16 afecțiuni și având la activ 14 operații, iar Pletosul Sanda are proteze la ambele șolduri. Nu avem unde să mergem. Copiii merg la școală, învață foarte bine, dar Protecția Copilului ni-i va lua, dacă nu vom găsi o locuință în care să ne mutăm. Am cerut sprijinul primăriei, dar nu s-a găsit niciun spațiu disponibil. Încercând să găsim, pe cont propriu, o locuință pentru inchiriat, în Abrud sau în împrejurimi, ne-am lovit de refuzul proprietarilor de a accepta, oficial, luarea în spațiu (menționez că buletine de Abrud ni s-au făcut de către o familie cu suflet mare). Suntem atât de disperați că ne vom pierde nepoții, încât suntem hotărâți să mergem oriunde în țară, unde am putea găsi, pentru închiriere, o locuință care să fie acceptată de către cei de la Protecția Copilului. Fiind vremuri atât de grele, nu am îndrăznit până acum să ne punem problema unei colecte de fonduri, pentru a ne lua o locuință, cât de modestă. Dar este singura soluție pentru noi. Vă rog din suflet, să aveți bunăvoința de a ne face cunoscut cazul, în speranța că va fi cineva care să ne întindă o mână de ajutor. Atașez la scrisoare și documentele doveditoare.
Vă mulțumesc cu respect,
VOICU IONEL –Abrud, str. Avram Iancu, nr. 13 (Cabana Vest), jud. Alba, Tel. 0746/56.04.92
Recomandare din partea învățătoarei copilului Voicu Vlad, nepotul semnatarului cererii de ajutor
„Vlad, copilul cu privire de înger, așteaptă îmbrățișarea mea. Mă cuprinde cu brațele și nu mă lasă să plec. E nevoia lui de a fi iubit, de a fi îmbrățișat, de a i se valida că totul este ok. Este copilul care înțelege, înainte de a fi înțeles, și nu vrea nimic în schimb, decât iubire. E ordonat, harnic, prietenos, înțelept și poate prea matur pentru vârsta lui. Ajută și îi pasă de toți. Familia în care trăiește încearcă să îi ofere totul. Problemele sociale i-au inundat și e nevoie de o barcă de salvare. Nu e suficient să pună o pâine pe masă, e important să aibă siguranța că au un loc unde să doarmă toți, fără teama că vor fi evacuați, că le va ploua în casă. Pentru ei, fericirea e să fie împreună, fiindcă Nana (Pletosul Sanda) i-a promis lui Dumnezeu că va avea grijă de acești copii, Vlad și Alexandra”.
Învățătoare MURSA LILIANA
Romanian