Dr. CRISTINA PAVEL (medic specialist medicină de familie, cu competență în apifitoterapie) „Suntem în plin sezon de crudități, dar mulți oameni nu le tolerează”

Ce și cum mâncăm vara?

Calitate, înainte de toate

– Iunie, prima lună a verii, a sosit. Piețele sunt pline de legume și fructe proaspete, un moment ideal ca să aplicăm principiul hranei naturale și sănătoase, un veritabil slogan al stilului de viață modern. În mod concret, de unde ar trebui să în­ce­pem? Ce și cum să mâncăm, pentru a profita de oferta generoasă a verii?

– Primul deziderat este calitatea. O hrană de ca­litate înseamnă alimente proaspete, nealterate, adec­vate la capacitatea de digestie (nici prea mult, nici prea puțin), pe cât posibil din zona geografică în care trăim. Mai înseamnă și evitarea hranei intens chi­­mizate, cum ar fi legumele și fructele de sezon, care sunt tratate contra dăunătorilor sau stimulate cu di­verse substanțe chimice, pentru a li se accelera coa­ce­rea, dar și a semipreparatelor din magazine. O ali­mentație potrivită înseamnă și un echilibru între gus­turi – evitarea exceselor de dulce, sărat, acru sau iute și a alimen­telor nesănă­toa­se, gen fast-food. În această peri­oadă de vară tre­buie să ne hidratăm foarte bine, inclu­zând în alimentație prepa­ra­te lichide (supe, ciorbe, com­poturi, sucuri), care însă nu trebuie consu­mate foarte reci, chiar dacă afa­ră este cald. Un lucru extrem de im­portant este să nu mân­căm altceva dacă încă nu am digerat hrana de la masa ante­rioară! Este de preferat să consumăm ali­men­te pu­ține, dar co­rect combina­te, să mân­căm în liniște, fără grabă, și să mes­tecăm bine, decât să mân­căm alimen­te preparate din multe ingre­diente, care pot fi greu de digerat. Referitor la orarul meselor, este bine să avem o ritmicitate pe care să încercăm s-o păs­trăm. Masa cea mai importantă din zi este prânzul. Micul dejun ar trebui să fie consis­tent, pen­tru persoa­nele mai slabe, și redus la mini­mum de cei cor­polenți, care au nevoie să sca­dă în greutate. La cei din urmă, inclusiv cina trebuie să fie în cantități mi­nime și consumată nu mai târziu de ora 19!

– Ne putem ajuta intestinele? Există un com­portament adecvat?

– Sănătatea intestinală înseamnă, în primul rând, un peristaltism bun – adică mișcările ritmice ale pe­re­telui intestinal să nu fie nici prea rapide, nici prea lente, altfel apare diareea sau constipația. Câteodată, din cauza alimentației nepotrivite, apare așa-numitul „intestin permeabil” – ceea ce înseamnă că prin mu­coasa intestinală pot trece în sânge substanțe to­xice și chiar alimente insuficient digerate, care produc fel de fel de inflamații în corp și predispun la apariția bo­lilor autoimune. Uneori, pot să apară și alergii ali­mentare sau alte boli de natură alergică! În fine, chiar dacă este totul în regulă în privința hranei și a stării intestinale, putem să fim într-o dispoziție proastă (fie deprimați, fie anxioși sau furioși), iar astfel, digestia poate fi perturbată și descoperim că nu mai putem digera alimentele la fel ca înainte. În acest caz, poate să apară chiar un cerc vicios: emoțiile negative și perturbarea digestiei se ampli­fică una pe cealaltă!

Trebuie, de asemenea, să ținem cont și de va­ria­țiile sezoniere și geografice ale capacității digestive. Populațiile din zone geografice diferite au o ali­men­tație diferită, deoarece și necesitățile lor variază. În zonele reci se consumă alimente bogate în calorii (grăsimi, lactate, pește etc.), în timp ce în zonele cal­de trebuie consumate suficiente lichide și condi­men­te. Și noi mâncăm iarna mai consistent, iar vara mai ușor – asta ne ajută să ne adaptăm la anotimp.

Atenție la crudități!

– Ce suferințe intestinale apar mai des vara și cum le putem evita?

– În perioada de vară, suntem mai predispuși la probleme intestinale de tip diaree, indigestie, balo­nare și toxiinfecții alimentare. Bogăția de alimente pe care le avem la dispoziție în această perioadă ne ten­tează la diverse combinații, care însă pot fi greu de digerat. Suntem în plin sezon de crudități, însă multe persoane nu le tolerează, astfel că în urma ali­mentației cu legume și verdețuri de sezon pot să apară diverse tulburări digestive, în special crampe abdominale. Este bine ca cei cu sensibilitate intesti­nală să consume alimente preparate termic (coapte sau fierte, nu prăjite) și să utilizeze condimente blânde, care ajută la buna digestie.

În cazul apariției diareei, trebuie să vedem dacă nu cumva este o infecție intestinală mai serioasă, caz în care trebuie luate antibiotice ce ac­ționează asupra tubului digestiv. Dacă este o diaree simplă, e sufi­cient să ne hidratăm cu ceaiuri și să con­sumăm alimente antidiareice, pre­cum orezul fiert, brânza tare și mor­covii fierți. Diareea este mai pericu­loasă la copiii mici, unde pro­duce rapid o pierdere de lichide im­por­tantă, în raport cu masa corpo­rală, care trebuie suplinită, pentru a nu apărea alte perturbări. În ase­me­nea cazuri, este necesar consul­tul de ur­gență al unui medic pedia­tru!

O altă categorie de tulburări frecvent întâlnite vara sunt balo­nările. Prima măsură (și cea mai sim­plă) care se poate lua în acest caz este consumul unor feluri de mâncare simple, cu puține ingre­diente, și folosirea unui amestec de condimente adecvat. Dacă apar simptome ca febra, starea gene­rală alte­rată, mirosul neplăcut al scaunului, sângerări ale tu­bului digestiv ori scaunul cu mucus, trebuie să con­sultăm medicul de familie sau medicul gastroen­te­rolog, pentru investigații și tratament.

Știința mirodeniilor

– Ce soluții terapeutice ne oferă medicina natu­rii pentru problemele de intestine apărute în sezo­nul cald?

– Condimentele ne pot regla tulburările diges­tive, ne pot înviora și relaxa, ne pot influența dispo­ziția, ne pot influența hormonal, ne pot încălzi sau ne pot răcori. Fiecare popor are propriile mirodenii, specifice zonei geografice, dar în prezent avem la dispoziție și condimente exotice valo­roase la care putem apela când e ne­ce­sar. Există o adevărată „știin­­ță” a fo­losirii condimentelor, pentru că fie­care mirodenie poate fi potrivită pen­tru cineva și nepo­trivită pentru altcineva.

Un condiment pe care îl putem utiliza cu succes este ghimbirul uscat. Se poate folosi atât în mân­că­ruri, cât și la prepararea dulciurilor. Pe lângă efectele stimulente digestive, este un bun remediu contra stă­rilor de greață, dar ne ajută și la scăderea coles­tero­lului și a greutății în exces.

Un condiment valoros este turmericul (Curcu­ma longa), care are și efecte terapeutice. Studiile atestă că este un bun antioxidant și antiinflamator – inclu­siv în cazul intestinelor inflamate și al bolii Crohn! Este potrivit mai ales la garnituri (cartofi, orez), dar se poate adăuga și în salate, sub formă de curry (în amestec cu alte condimente).

Un condiment tradițional folosit în bucătăria româ­nească este piperul negru. Unele persoane nu îl suportă, deoarece este prea… iute! În acest caz, se pot folosi alte specii de piper, mai puțin iuți (piper verde, roz sau piper lung), ori un amestec din mai multe tipuri de piper.

Coriandrul este cunoscut și la noi, dar se folo­sește ca aromatizant și mai puțin în scop terapeutic. Pe lângă acțiunea de eliminare a gazelor intestinale și de stimulare digestivă, protejează ficatul și com­bate infecțiile cu Candida (inclusiv cele intestinale).

Nucșoara este un condiment util în caz de balo­nare și de diaree. Un studiu din 2005, realizat de cer­cetătorii brazilieni, a evidențiat că miristicina ex­trasă din nucșoară este eficientă în cazul diareei produse de rotavirus.

O mirodenie renumită în bucătăria meditera­nea­nă, dar mai puțin utilizată la noi, este anasonul. Eli­mină balonările, este un remediu relaxant și anti­spastic digestiv.

Un condiment foarte plăcut, utilizat mai ales în bucătăria indiană și arabă, este cardamomul. Pe lân­gă efectele sale de îndepărtare a gazelor intestinale, este antidiareic și antiinfecțios intestinal. Un studiu publicat în 2021 atestă că uleiul esențial de carda­mom și-a dovedit eficiența împotriva unor tulpini de E.coli și Pseudomonas aeruginosa.

O formulă de detoxifiere intestinală este Poly­gemma 15 (PlantExtrakt), din care se iau câte 2 ml, de două ori pe zi, în pu­țină apă. Remediul are efect de reglare a mișcărilor intestinale, protejea­ză flora intestinală (elimină și infecțiile intes­tinale) și scade inflamația de la nivelul intestinului subțire și gros. Fiind toto­da­tă un bun tonic general, combate obo­seala, îmbunătățește capacitatea de asimilare și elimină substanțele toxice din organism.

Alte remedii recomandate împotriva perturbă­rilor funcționale intestinale sunt prebioticele și pro­bioticele. Ele restabilesc echilibrul florei intestinale. Prebioticele sunt surse naturale de fibre (rădăcina de cicoare, ovăzul, sparanghelul, legumele din fa­milia cepei), care hrănesc microbiomul intestinal, în timp ce probioticele sunt bacteriile active (lacto­bacili, bifi­dobacterii etc.) care se înmulțesc după adminis­trare, pe măsură ce consumă pre­biotice. Dispunem de surse naturale de probiotice, pe care le putem con­suma inclusiv vara – respectiv ali­mentele fermentate (murături, varză murată, chefir, soia fermentată etc.). Atenție, probioticele pot pre­veni apariția diareei infecțioase la copiii mici! Un studiu clinic a arătat că la sugarii care au primit pro­biotice cu bifidobacterii a scăzut rata apariția diareei acute și vindecarea a fost mai rapidă.

În concluzie, în perioada verii, dacă vreți să nu vă confruntați cu neplăceri intestinale, împrieteni­ți-vă cu condimentele, cu alimentele bogate în fibre și a­veți grijă de unde vă aprovizionați cu alimente proaspete!

D-na dr. CRISTINA PAVEL poate fi contactată la cabinetul din Str. C. A. Rosetti nr. 31, Sector 2, București, tel. 0758/92.19.87, e-mail: [email protected]