Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Din nou despre… Plantele adaptogene

– Ginsengul, Rhodiola și Ashwagandha –

– Privite cu suspiciune la început, au intrat în topul remediilor de maximă eficiență anti-stres. Și cum stresul a devenit inamicul numărul unu al sănă­tății în lumea de azi, e important să știm cum să le folosim –

Stresul poate fi combătut cu ajutorul plantelor adaptogene
(Foto: Shutterstock – 6)

Când, din diferite motive, ne ia „cu frig”, imediat ni se face pielea găină sau începem să tremurăm din tot corpul și astfel rezistăm, izbutind să depășim momentul. Această capacitate de adaptare la condiții variate de mediu ne recomandă pe noi, oamenii, ca locui­tori deosebit de flexibili ai globului terestru. Și despre animale știm că, în lupta lor pentru supra­viețuire, găsesc de multe ori căi inge­nioase de a se proteja și nu se lasă doborâte nici de cele mai vitrege feno­mene climatice. În schimb, până de cu­rând, nu s-au cunos­cut prea multe lucruri despre felul cum suportă plan­tele diferite ad­versități, ca de pildă seceta prelun­gită, radia­țiile solare neo­bișnuit de inten­se ori înghe­țul. Miste­rul a fost elucidat, în clipa când specia­liștii au descoperit în struc­tura orga­nismelor vegetale pre­zen­ța așa-numi­telor substanțe adap­togene. În esență, acestea nu reprezintă altceva decât niște mijloace de autoa­părare, cu care unele plante și ciuperci medicinale se înarmează pen­tru a putea combate orice tip de stres pro­venit din mediul înconjurător. Având rolul ex­trem de important de a com­pensa devierile de la normalitate și de a restabili echilibrul, com­pușii res­pec­tivi conferă organisme­lor în inte­rio­rul cărora acționează o rezistență sporită îm­po­triva noxe­lor din aer, ca și a atacurilor micro­biene, virale sau fungice. Într-un cuvânt, ei întăresc imuni­tatea.

Remedii minunate pentru echilibru și performanță

Vestea bună este următoarea: oamenii de știință dispun de suficiente dovezi ce atestă faptul că principiile active cu efect adaptogen își desfășoară influența benefică și în orga­nis­mul uman. Pe lângă contribuția lor constantă la ani­hilarea consecințelor fizice, chimice și bio­logice ale agresiunilor din partea factorilor externi, acești compuși vegetali au marele avantaj al neto­xicității, ceea ce înseamnă că ei nu prezintă riscul de a prejudicia funcțiile diferitelor organe. „În domeniul medicinei, noi definim ca adaptogeni în special acele substanțe care au capacitatea de a acționa în sensul recu­perării și al normalizării, împotriva urmărilor distructive ale presiunilor exercitate din exterior, consolidând rezistența or­ganismului, menținând și favorizând perfor­man­țele lui pe toate planurile”, explică specia­liștii.

Cum funcționează adaptogenii în corpul nostru?

Oricine a avut la un moment dat senzația că i se cere mai mult decât poate – fie din pricina unui volum de muncă exagerat de mare, a atmosferei tensionate din familie, a suferințelor epuizante, pro­vocate de o boală sau, pur și simplu, fiiindcă trăiește sau lucrează permanent într-un mediu poluat fonic. Viața de zi cu zi ne aduce, deseori, în situații pe care, în multe privințe, n-am reuși să le gestionăm, dacă n-am dispune de o anumită capaci­tate de adap­tare. Însă cine trăiește în condiții de stres vreme înde­lungată ajun­ge, adesea, să dez­volte simpto­mele unor patologii. Pre­siunea psihică favorizează infla­ma­țiile, accen­tu­ează vulnerabili­tatea în fața infec­țiilor și solicită intens siste­mul cardiovascular. Iar acțiu­nea adap­togenilor vizează toc­mai atenuarea stresului și es­tom­parea efectelor lui pe termen lung, precum și o mai bună adap­tare a noastră, atât men­tală, cât și fizică, la situația dată. Aceste mo­dificări devin posibile datorită activității în organismul nostru a unor substanțe, care sunt conținute în plante, în con­centrații notabile, ce pot fi evidențiate și deter­minate cu precizie. Ele nu combat un sin­gur simp­tom, ci au un spectru larg de efecte, care ating inclusiv o serie de manifes­tări colaterale, asociate cu stresul.

În cele din urmă, oamenii de știință au ajuns la concluzia că adaptogenii realizează o stimulare a mecanismelor implicate în răspunsul nostru la stres, iar rezultatul este că, pe viitor, în momentele când va fi pus în stare de alarmă, organismul nu va mai reacționa vehement, ci doar cu intensitate mo­de­rată. „Cercetările de dată mai re­cen­tă arată că adaptogenii se adre­sează direct către două din principalele sis­teme de reglare a funcțiilor organis­mu­lui. Primul este reprezentat de axa com­pusă din hipotalamus, hipofiză și cor­texul glandei suprarenale, care contro­lează sistemul ner­vos, pe cel imunitar și secrețiile hormonale. Al doilea este me­canismul simpatoadrenal, bazat pe con­lucrarea dintre sistemul nervos simpatic și medulosuprarenală (porțiunea cen­tra­lă a glandei suprarenale), respon­sa­bil pentru reglarea sistemului cardio­vas­cular și a metabolismului energe­tic”, spun adepții tratamentelor alterna­tive. Ei explică în con­tinuare: „Corpul nu este suprastimulat, ci reacțio­nează la gradul de intensitate optim pentru sine, încât nu se va confrunta cu niciun fel de dis­con­fort. Astfel, adaptogenii pot să echi­libreze func­țiile organismului, să susțină acti­vitatea rinichilor și să anihileze efectele nega­tive ale stresului în gene­ral. Iar cele mai multe din substanțele conți­nute în plantele respective asi­gură, totodată, și o protecție eficientă a celu­lei nervoase”.

Care este cel mai bun adaptogen?

Toate plantele și ciupercile medicinale in­cluse în această categorie oferă un ajutor eficient orga­nismului în condiții de stres, însă există și parti­cularități care le diferențiază. De exemplu, Gin­sengul consolidează psihicul și determină o creș­tere a productivității mentale, din care cauză este de preferat ca administrarea lui să se facă preven­tiv. Putem conta pe sprijinul său atunci când avem nevoie de susținere în situații care ne solicită emoțional în mod deosebit, cum ar fi un examen sau un conflict mocnit, în care ne așteptăm să fim șicanați în orice moment. Rhodiola induce calmul și scade sensibil secreția de cortizol (cunoscut ca hormon al stresului) timp de patru până la șase ore după administrare. În același timp, s-a observat că are un ușor efect anxiolitic și antidepresiv. Ashwa­gandha favorizează, mai ales, echilibrul. Cordy­ceps întărește inima, și de aceea se obișnuiește frecvent în China ca el să fie prescris sportivilor, în vederea unei recuperări mai rapide. Reishi (Ga­noderma), supranumită „ciuperca nemuririi”, sti­mu­lează activitatea inimii, plămânilor și ficatu­lui, scade nivelul colesterolului și îmbunătățește me­mo­ria. În funcție de adaptogenul pe care îl alegem, avem posibilitatea să ne energizăm, să ne amelio­răm abilitățile cognitive, să ne suplimentăm opti­mismul ori să ne întărim sistemul imunitar.

O listă depășită

Numeroase studii clinice au dovedit în decursul anilor că utilizarea adaptogenilor în scopuri tera­peu­tice nu pornește dintr-o speranță deșartă, ci se întemeiază pe un adevăr pe deplin con­firmat de practica medicală. Și Agenția Euro­pea­nă a Medi­camentelor (EMA) a acordat atenție acestei tema­tici, ela­bo­rând chiar o listă de criterii cărora li se confor­mează produsele ce conțin ex­tracte din astfel de plante sau ciuperci. Și anume:

* Să mărească rezistența și capa­citatea de adaptare la influențele nega­tive ale poluării chimice, fizice și bio­logice, precum și la stres.

* Să fie în măsură de a reduce reac­țiile corpului la stres, indiferent de cauzele care l-au provocat.

* Efectele adaptogene să fie cu atât mai ample, cu cât sunt mai pronunțate modificările produse în organism de reacțiile la stres.

* Preparatele trebuie să fie sigure și bine tolerate de către pacienți.

În anul 2008, EMA a emis o pozi­țio­nare cu caracter științific, în care a recunoscut eficiența a patru plante adaptogene: Panax gin­seng (Gin­sen­­gul asiatic), Eleutherococcus sen­ticosus (Gin­sen­gul siberian), Schisandra chi­nen­sis (Schi­zandra) și Rhodiola rosea (Rădă­cina arctică). Din păcate, de atunci și până as­tăzi, Agenția n-a mai dat publi­cității nicio opinie pe subiectul respectiv, ceea ce experților li se pare de-a drep­tul inacceptabil: „Lista din 2008 este de mult depășită. În special Ashwa­gandha ar trebui adău­gată urgent pe acea listă a EMA, deoarece avem suficiente studii care îi confirmă rezultate­le po­zi­tive, obținute în com­ba­­terea stre­sului, a epui­ză­rii, ca și a tulburărilor de somn. De ase­me­nea, o sursă importantă de sub­­stanțe adap­togene sunt și ciupercile medi­cinale. Atât Reishi, cât și Cordy­ceps au consti­tuit obiectul unor cercetări aprofundate”.

Ajutor în vremuri de boală și război

Și totuși: în ciuda dezbaterilor publice, aceste descoperiri nu sunt nici pe departe atât de noi cum s-ar părea. Adaptogenii și-au găsit întrebuințare, cu milenii în urmă, în medicina tradițională chine­ză, ca și în cea ayurvedică, practicată în India. Iar denumirea lor generică a fost consacrată pe la mijlocul secolului trecut și se datorează medicului rus Nicolai Lazarev. Revenirea lor actuală în aten­ția cercetătorilor n-ar trebui să ne mire, căci ea are o explicație foarte simplă, de care oamenii de știință sunt perfect conștienți: „Acest reviriment se leagă, cu siguranță, de faptul că traversăm acum o perioadă care ne supune la presiuni psihice uriașe. Pandemia declanșată de Coronavirus și războiul izbucnit brusc pe continentul nostru ne obligă să facem față unor provocări extreme. Managementul stresului și reziliența au devenit mai importante ca oricând și dorim să ne prote­jăm folosind remedii netoxice”. Specialiștii su­bliniază influența benefică a adaptogenilor asupra sănătății psihice: „Când randamentul mental și capacitatea de concentrare încep să lase de dorit, adaptogenii pot oferi un sprijin auxiliar prețios”. Pe de altă parte, ar fi complet nerealist să ne ima­ginăm că o asemenea terapie ar reuși să elimine, singură, cauzele stresului. Substanțele adaptogene nu trebuie privite, în niciun caz, ca un substitut al psihoterapiei sau al tratamentului medica­mentos. De aceea, în cazul când cineva prezintă simptome fizice sau psihice persistente, va fi întotdeauna necesară consul­tarea medicului de familie și even­tual a unui psihiatru.

Aliați de nădejde în lupta cu stresul

Schizandra

(Schisandra chinensis)

Schizandra

Boabele roșii de Schizandra, care cresc în cior­chini, ca strugurii, sunt apreciate în special pentru efectul lor detoxifiant și de îmbunătățire a calității somnului. Totodată, ele conțin lignani, compuși vegetali secundari cu o acțiune similară (deși mai slabă) cu a estrogenului. Datorită acestui fapt, planta poate interveni în reglarea echilibrului hor­monal la femeile aflate în menopauză, care suferă de tulburări ale somnului și nervozitate.

(Suplimente: Schisandra – Zenyth, Schi­sandra Fruit – Nature’s Way/ Secom, Schi­zandra Berries – Swanson.)

Ginsengul siberian

(Eleutherococcus senticosus)

Ginsengul siberian

Cunoscătorii îl numesc „regele adapto­genilor”, considerându-l superior ginsengului asiatic. Ex­trac­tul de ginseng siberian are pro­prietăți revigo­rante și chiar puterea de a în­tineri organismul. For­tifică sistemul ner­vos, ajutându-l să-și mențină echilibrul în fața unor eveni­mente traumatizante și a unor schim­bări majore, care pot mo­difica brusc cursul vieții, cerând din partea persoanelor impli­cate o deosebită flexibilitate și capa­citate de adap­tare. Mărește re­zis­tența la stres și grăbește proce­sele de regenerare după pe­rioade îndelun­gate de efort fizic și psi­hic. Tocmai de aceea, a fost frec­vent în­tre­buințat în Rusia, cu ani în urmă, în pro­gramele de pregătire și antre­na­ment ale sportivilor de per­for­manță și cosmo­nau­ților. (Ex. Ginseng siberian – Alevia, Pre­mium Ginseng siberian – Cos­mopharm, Ginseng siberian – Rotta natura.)

Rhodiola rosea

Rhodiola rosea

I se spune „rădăcina arctică”, deoa­rece crește la mari altitudini, în zonele fri­guroase din Nordul îndepărtat al planetei, în Scan­dinavia și Siberia – dar și „rădă­cina de aur”, ca recunoaștere a marilor sale merite terapeu­tice. Diverse studii au evidențiat faptul că, în condițiile expu­nerii la un nivel ridicat de stres, Rhodiola reduce secreția de cortizol, eliminând senzația de oboseală și iras­ci­bilitatea, în schimb crește producția de serotonină și dopa­mină, stimulează ac­ti­vitatea creie­rului, aten­ția și memoria. S-a con­statat că planta comba­te cu suc­ces anumite afec­țiuni ale sistemului car­dio­vas­cular, ca hiperten­siunea și tulburările de ritm car­diac, atunci când acestea sunt de origine nervoasă. (Ex. Rhodiola Antistres – DVRPharm, Rhodiola Extract – Life Extension, Rhodiola Zen Forte – Herbagetica).

Ginsengul asiatic

(Panax ginseng)

Ginseng asiatic

Supranumit „rădăcina miraculoa­să”, și-a con­fir­­mat calitățile în decursul unei tradiții milenare, fiind unul dintre adapto­genii cel mai des folosiți. Este un excelent tonic general, care acțio­nează asupra tuturor sistemelor de orga­ne, generând un puternic efect de echili­brare. Influ­ențează pozitiv dispo­ziția psihică, am­plifică vitalitatea, mă­rește capacitatea de efort și sporește randamentul, înlă­tură stările de hiper­ex­ci­tabilitate, întă­rește sistemul imu­nitar, activează me­tabolismul, dar și irigarea sangvină a țesutu­rilor, permi­țând astfel tuturor celulelor să profite de o oxi­genare mai bună și un aport mai consistent de nu­trienți. (Ex. Panax ginseng – Now Foods, Korean Ginseng – Bronson, Ginsemar – Marnys).

Ashwagandha

(Withania somnifera)

Ashwagandha

În medicina tradițională a Indiei, Ashwa­gandha este prețuită ca un re­mediu de viață lun­gă, ce favorizează armonia dintre trup, minte și suflet. Substanțele bioactive pe care le conține repri­mă procesele inflamatorii, ameliorând ast­fel anumite afecțiuni cronice, ca hiperten­siu­nea arterială sau astmul. Întărește sistemul imu­nitar, în momentele când dă semne de slăbi­ciune, dar îi și tempe­rează reacțiile, atunci când sunt disproporționate (de pildă, în alergii). In­duce calmul, combate tul­bu­rările de memorie și de somn, anxietatea, de­presia și agitația nervoasă, ca și unele simptome provocate de stres, cum sunt mâinile reci sau spas­mele mus­culare. (Ex. Ashwa­gandha – Herba Ayurve­dica, Ashwagandha    – Jar­row Formulas, Ash­wagandha – GNC Herbal Plus.)

Cordyceps

(Cordyceps sinensis)

Revitalizant pentru corp, dar în egală mă­sură și pentru psihic, Cordyceps este un puternic protec­tor al organelor vitale: al inimii, plămânilor, fica­tului și mai ales al rinichilor, pe care medicina tradițională chineză îi con­sideră sursa esențială a vieții. Res­trân­ge efectele provocate în orga­nism de factorii agresivi din mediu și modulează activitatea siste­mului imunitar, făcând din el o pavăză reduta­bilă împotriva infecțiilor, fie ele microbiene sau virale. Ate­nu­ea­ză disconfortul fe­meilor în perioa­da de premeno­pauză, căci împiedică apariția unor modificări ale mucoa­sei vaginului, intervenite sub in­fluența dezechi­librelor hormonale. Energizează, alungă oboseala și proasta dispo­ziție, fiind un mi­nunat antidepresiv natural. (Ex. Cordy­ceps CSM 2000 – Provita, Cordyceps – Sola­ray/Secom, Cor­dyceps Vital – Doc­tor’s Formula.)

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian