Parlamentul, poluarea și sănătatea

La jumătatea lunii Iunie, a avut loc în Par­la­mentul României o întâlnire de grad ze­ro, legată de gravitatea unei probleme ca­re privește întreaga țară: poluarea. Au participat re­prezentanți din instituțiile interesate de mediu, in­clusiv medici și ong-iști, înarmați cu studii și ex­pe­riențe de teren. Singura absență nemotivată a fost chiar a omului care răspunde de mediu în România, ministrul Tánczos Barna. Degringolada din cele do­uă instituții-cheie, Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului, lipsa luării unor decizii vitale și blocarea inițiativelor salvatoare îl fac di­rect responsabil de situația gravă în care ne aflăm. De asemenea, nu a participat niciun reprezentant al Ministerului de Interne, care ar fi putut explica de ce Poliția Română nu intervine pentru a stopa fe­no­menul toxic al incendierilor. Dezbaterea din Par­­lament a fost inițiată de USR, singura forma­țiune politică ce s-a luptat în ultimii ani pentru a propune proiecte legislative benefice me­diu­lui în care trăim și pentru a combate legi toxice. Spre lauda lor, cei ce au ieșit la ram­pă în Parlament au fost medicii. Prea mulți ani, strategia reprezen­tan­ților statului ro­mân a fost să ascundă sub preș sau să măs­luiască datele legate de poluare. De data aceas­ta, medicii au arătat răspicat ce se în­tâm­plă, astfel ca cei ce au de luat decizii să nu se mai poată ascunde. Reluăm, pentru cititorii revistei noastre, citate din cele mai incisive intervenții.

Dr. Radu Țincu, medic primar ATI

„Dacă nu oprim poluarea astăzi, generațiile ce vor veni vor fi generații bolnave”

„Poluarea scade calitatea vieții, fie că vorbim de președintele țării, miniștri, senatori, cu toții vom muri mai repede și vom avea o calitate a vieții mai scăzută, pentru că respirăm un aer poluat. Polua­rea duce la pier­derea de ani din viață, între 6 și 8 ani. Pentru sis­tem, o populație bol­navă, în special de boli pul­monare, este o populație in­ca­pabilă să susțină o evoluție nor­ma­lă a societății. Dar nu vorbim de efecte doar la nivelul sistemu­lui pulmonar, ci de efecte multior­ga­nice, la nivelul întregului or­ganism. Există o core­lație între poluare și apariția sau agravarea afec­țiunilor cardiovasculare, pen­tru că o inimă care pri­mește un sânge mai pu­țin oxigenat, sau cu substan­țe care fa­vorizează inflamația, va pre­dis­pune la apariția unor fenomene cardiovas­cu­lare.

Dacă nu oprim poluarea astăzi, genera­țiile ce vor veni vor fi generații bolnave, ce vor avea nevoie de tratament și chiar spitalizare, nu vor fi ca­pa­bile să se susțină pe ele sau so­cietatea. Cu toții ne preocu­păm unde să ne ducem copiii la școală pentru a fi mai deștepți și mai educați, dar nu știm că, cu fiecare creștere de 2 micro­grame de particule PM2.5, coeficientul de inteligență scade cu un punct. Cu cât este mai mare polua­rea, cu atât scade dez­volta­rea neurologică a copiilor. Trebuie luate urgent măsuri. Țările vestice și-au dat seama că, fără a avea o imagine completă a fenomenului, nu vor putea să elaboreze și să finanțeze politici de sănătate: avem nevoie de un sistem de monitorizare a calității aerului, care să ne dea o imagine completă la nivel național. Situația este mult mai tragică decât ceea ce ne oferă datele actuale, care nu re­flec­tă realitatea.”

Prof. univ. dr. Doina Pleșca, medic pediatru

„Nu doar pe adulți, ci și pe copii poluarea îi costă ani de viață”   

„Viața nesănătoasă la această categorie extrem de vulnerabilă de vârstă, cea a copiilor, va afecta iremediabil atât sănătatea fizică, cât și cea psihică a viitorului adult. Un raport recent al OMS spune că, la nivel global,    93% dintre co­piii sub 15 ani și peste 600 de milioane sub cinci ani res­­piră un aer poluat, iar 26% din decesele sub 5 ani sunt cauzate de poluare. Co­piii trebuie plasați în centrul eforturilor noastre de a îmbunătăți calitatea mediului. Ei au nevoie de aer curat în case, la școală, în mijloacele de trans­port. Un foarte bine pus la punct raport legat de să­nătatea copiilor în corelație cu poluarea, pu­blicat de UNICEF în aprilie 2022, plasează Româ­nia pe ultimul loc, din cele 29 de țări în care a avut loc studiul. În ultimii 15 ani, țările bogate au făcut mari eforturi, iar rezultatele se văd. Ar trebui să vedem ce fac ele pentru a-și proteja copiii, pentru că există această corelație de netăgăduit între me­diu și sănătatea copiilor.

În lume, poluarea ucide anual peste 500.000 de copii, în principal în țările sărace. Copiii sunt mult mai vulnerabili din cauza imaturității sistemului pulmonar, cerebral, imun, și sunt supuși mult mai des ingestiei de substanțe toxice, uneori chiar din viața intrauterină. De ase­menea, copiii nu cunosc pericolul, nu știu să se fe­rească, să se îndepărteze de sursele poluante. Afec­țiuni pulmonare, leziuni cutanate, dar și tulbu­rări de somn, disfuncții cognitive, impulsivitate, dis­funcții din spectrul autist pot fi generate de slaba calitate a ae­ru­lui. În 2020 am aflat că 13% din incidența ast­mu­lui bronșic în lu­me e cauzată de gazele de e­șa­pa­ment, re­zul­tă astfel 2 milioane de copii cu astm. Există con­secin­țe asupra fătu­lui, când mama a fost expusă po­­luării cu gaze de eșapament. Așadar, nu doar pe adulți, dar și pe copii poluarea îi costă ani sănătoși din viață.”

François Wakenhut, șeful unității pentru aer curat a direcției de mediu a Comisiei Europene

„România are deschise trei proceduri de infringement legate de calitatea aerului”

„Încercarea Uniunii Europene de a se alinia recomandărilor Organizației Mon­dia­le a Sănătății legate de calita­tea aerului nu este o provocare ușor de îndeplinit. În 25 de ani, am dovedit că strategiile funcționează, că politicile de combatere a po­luării dau rezultate, însă avem în continuare de muncă. În România, în 2019 au fost raportate 21.500 de decese cauzate de excesul de particule PM 2.5 din aer, ceea este o situație inacceptabilă. România are deschise trei proceduri de infringement legate de calitatea aerului și este singurul stat din UE care încă nu a raportat Programul Național de Control al Calității Aerului, ce trebuia pregătit până la 1 aprilie 2019. Iar acest program repre­zintă principalul instrument cu care putem crea strategii de combatere a poluării. Pentru a lua măsuri, trebuie în primul rând să identifici sursele ce cauzează poluare și apoi să stabilești un plan care să includă toate ministerele, cel al Industriei, al Agriculturii, Transporturilor, Mediului. Dacă nu facem asta așa cum trebuie, nu vom reuși să facem niciun pas înainte. România trebuie să acționeze rapid și să transmită datele cerute de UE.”

Octavian Berceanu, activist de mediu

„În România este încurajată infracționalitatea de mediu”

„Putem învăța de la vecinii noștri bulgari. Când au înțeles că poluarea înseamnă o gravă pro­blemă, autoritatea locală din Sofia, împreună cu un ONG, au livrat către populație un număr mare de senzori de măsurare a calității aerului. În acest fel, oamenii au înțeles cât de poluat este aerul și au pus presiune pe instituții pentru luarea unor mă­suri drastice, la nivel guver­namental și local. În România, singurele momente în care politicienii reacționează sunt acelea în care unuia dintre ei i se îmbolnăvește sau îi moare o persoană din familie din cauza poluării. Dacă am avea această sursă corectă, netrunchiată de date privind calitatea aerului și am putea analiza ce înseamnă o poluare puternică, de 30 sau de 100 de ori mai mare decât cea admisă, chiar și pe un in­terval de 2 ore asupra sănătății noastre, am pu­tea crea strategii, lua măsuri. Pandemia a în­sem­nat, în medie, 21.000 de decese anua­l, în 2020 și 2021. S-au alocat miliarde din buget, însă pentru combaterea poluării, ca­re a dus la un număr asemănător de de­cese, nu s-a alo­cat nici măcar un    infim    pro­cent. Lipsa da­­­telor face să nu putem merge în instanță, nici cetățenii, nici instituțiile îm­po­triva unui poluator. Astfel, în România este încu­rajată in­fracționa­li­tatea de mediu. Nu­mă­rul ares­tă­rilor sau al condamnărilor pen­tru infrac­ți­uni de me­diu, care afectează să­nă­tatea popu­­lației, este de 0,6% din cele do­vedite. Or, la zece infracțiuni de mediu, abia una dacă este do­vedită în instanță, așa încât nu avem con­damnați pentru infracțiuni de mediu. În Ro­mânia nu există dorința autori­tăților de a schimba ceva în momentul de față.”

Foto: Agerpres – 2, Andrei Dudea