Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Adevărul despre pesticide

– Medicamente pentru plante sau otrăvuri în farfurie? –

– Folosirea substanțelor chimice pentru combaterea bo­lilor și dău­nătorilor a devenit un subiect extrem de contro­versat, dintr-un motiv foarte simplu: roadele obținute din culturile tratate cu pesticide ajung, în final, în organismul nostru și pun o problemă gravă de sănătate –

Soluții miraculoase, efecte nedorite

Pesticidele de sinteză, obținute pe cale chimică, în fabricile de profil, au fost produse pentru a lupta împotriva bolilor și dăunătorilor care făceau ravagii în culturile agricole. Creșterea fără precedent a populației, pe tot globul, impunea asigurarea unor cantități tot mai mari de hrană. Afectarea puternică a recoltelor (oricum amenințate de alte rele, ca de pildă, seceta) ar fi condus la o criză alimentară, adi­că la foamete. Chimia a oferit această soluție, moarte sigură, de pildă, pentru gândacii de Colo­rado care mănâncă frunzele cartofului. În cea de-a doua jumătate a secolului XX, industria produselor pentru protecția plantelor s-a dezvoltat vertiginos, mai întâi în țările din Occident, apoi în țările în curs de dezvoltare. Pesticidele au ajuns, mai întâi, în fer­mele mari, apoi, pe măsură ce producția a cres­cut, s-au răspândit tot mai mult, până în gospo­dăriile țărănești cele mai îndepărtate. Prafurile dizolvate în apă și dispersate pe răzor s-au dovedit cu adevărat miraculoase împotriva insectelor laco­me. Rezultatul era atât de uimitor, încât fermierii aproape au uitat un lucru simplu: substanța apli­cată era periculoasă și pentru oameni, dacă o foloseau în exces. Cu timpul, entuziasmul folosirii acestor arme de distrugere în masă a insectelor dăunătoare culturilor agricole s-a mai temperat. Studii tot mai temeinice și mai numeroase au relevat efectele negative ale pesticidelor asupra mediului și sănătății umane. Cercetătorii au desco­perit că unele dintre aceste substanțe cauzează o serie de afecțiuni: oncologice, dermatologice, gas­­trointestinale, neurologice, respiratorii, repro­duc­tive și endocrine. În 1990, Organizația Mon­dia­lă a Sănătății (OMS) estima că, anual, apar aproximativ un mi­lion de cazuri de intoxicații involuntare cu pestici­de, ducând la aproximativ 20.000 de dece­se. Între timp, cazurile raportate s-au înmul­țit ulu­itor. O analiză recentă, citată de Comisia Eu­ro­peană, estimează că aproximativ 385 de milioane de cazuri de intoxicații acute involuntare cu pesti­cide sunt înregistrate anual în întreaga lume.    Pe fondul acestor date nefericite, dar și în urma unor acțiuni cetățenești ample, la nivel european, foru­rile de la Bruxelles au decis, în ultimii ani, elimi­narea din uz a unor pesticide periculoase. Pur și simplu, producătorii nu mai sunt autorizați să le mai fabrice pentru agricultura comunitară! Din 1000 de substanțe active, au mai rămas pe piață vreo 400.

Reguli europene

România ocupă locul șase, la nivel european, din punct de vedere al cantității totale de pesticide utilizate în culturile agricole. Cantitatea de pesti­cide folosită în țara noastră, în anul 2018, a fost de peste 10.000 t, potrivit Euro­stat. Cel mai mare utilizator este Franța, peste 80.000 t, ur­mată de Spania, peste 70.000 t, și de Italia, peste 50.000 t. Locurile 4 și 5 sunt ocupate de Germania și Po­lonia. La ni­velul Uniunii, can­titatea to­tală anuală este de apro­ximativ 360.000 t. Con­sumul mediu de substan­ță activă (nediluată) la hec­tar, în țara noastră, ar fi de circa 640 g, potrivit Aso­ciației Industriei de Protecția Plantelor din Ro­mânia, mai mic decât media europeană. „Toate datele statistice indi­că o scădere a cantității to­tale de pesticide folosită anual în România, în comparație cu perioada agriculturii socialiste”. Acesta este un efect clar al aderării la Uniunea Europeană. Auto­ritățile de la Bruxelles, care au conștientizat pe­ricolul pesticidelor pentru sănătatea umană, dacă sunt folosite cu nesăbuință, ne-au obligat să adoptăm regulamentele riguroase aplica­bile în acest domeniu și să gestionăm cu responsabilitate utilizarea pesticidelor. Este greu de crezut, dar statul român, indiferent de culoarea politică a ce­lor care l-au condus, nu catadicsise să înființeze un laborator pentru testarea reziduurilor de pesti­cide în fructe și legume! Abia după anul 2000, când România a intrat în faza de adoptare a aquis-ului comunitar, pentru a fi pregătită pentru aderare, a fost înființat un laborator de profil, cu expertiza și cu banii oferiți de Uniunea Europeană. Acum, lucrurile sunt pe un făgaș normal. Pentru producția internă, avem un laborator la București și unul la Târgu Mureș, sub tutela Autorității Națio­nale Fitosanitare. Anual, cele do­uă laboratoare tes­tează peste 1500 de probe de fruc­te, legume și ce­reale, pro­venite din toate județele țării. Rapoartele anuale arată că apro­ximativ 1,5-2% din probe con­țin reziduuri de pesti­cide peste nivelul maxim admis, ceea ce înseamnă că sunt peri­cu­loase pentru sănătate. Până în 50% din probe conțin reziduuri sub nivelul ma­xim admis, ceea ce înseamnă că sunt sigure pen­tru consum. Restul pro­belor se do­­vedesc lipsite de urme de pes­ti­cide, așa cum ne dorim să fie toate fructele și le­gu­mele. Lipsa re­ziduurilor de pes­ticide nu înseamnă neapărat că fer­mierul nu a stropit cul­­tura. Înseamnă că fermie­rul a uti­lizat responsabil pesticidele, res­pec­tând dozele regula­men­tare (sunt menționate pe eticheta produsului) și perioada de recoltare: nu a cules ro­șiile la scurt timp după stropire și le-a dus la piață, ci a așteptat un nu­măr de zile, fixat de specia­liști. Ar fi mi­nunat dacă în viitor, guvernul României ar investi mai mulți bani pen­tru mări­rea capaci­tății de tes­ta­re, atât a alimen­telor româ­nești, cât și a celor din import (aces­tea sunt tes­tate în la­bo­ratoare ale Autori­tății Națio­na­le Sani­tare Vete­ri­nare și pen­tru Sigu­ranța Ali­men­te­lor). Totodată, noi, con­suma­torii, ar trebui să fim mai exi­genți cu cei care ne vând fruc­tele și legumele, cerându-le să ne prezinte un buletin de ana­lize, fiindcă și fermierii pot, la cerere, plă­tind un anumit ta­rif, să obțină la un la­borator acre­ditat o testare a pro­duselor lor. Ori­cum, cei care livrează în hyper­mar­keturi sunt obli­gați să respecte reguli de apli­care a pesticidelor, deseori mai aspre decât cele fi­xate de instituțiile publice.

Pactul Verde

Sub presiunea societății civile, dar și datorită curentelor ecologiste care au inspirat activitatea anumitor grupuri politice, forurile europene au adoptat recent așa-numitul Pact Verde, care vizează o reformare amplă a economiei, pentru a evita distrugerea mediului înconjurător. Unul dintre cele mai ambițioase obiective este reducerea, până în 2030, cu 50% a utilizării pesticidelor, la nivelul statelor membre, dar și atingerea unui procent de 25% din agricultura europeană destinat agriculturii ecologice. În locul pesticidelor periculoase vor trebui produse biopesticide prietenoase cu mediul natural. Agricultura de precizie – aceasta presu­pu­ne folosirea noilor tehnologii (mașini și utilaje ul­tra­moderne, drone, roboți, sisteme bazate pe Inte­ligența Artificială) care permit aplicarea pesti­ci­delor fix acolo unde este nevoie și în cantitățile ne­cesare – va avea o mai largă răspândire. Comba­te­rea biologică a dăunătorilor, adică aruncarea în luptă a unor insecte care se hrănesc cu insectele-problemă, va fi tot mai des utilizată. Asociațiile fer­mierilor, dar și producătorii de pesticide, nu au pri­mit cu entuziasm acest mega-proiect politic de la Bruxelles. Ei susțin că producția agricolă va scă­dea dramatic, iar piața va fi invadată de fructe și legume din țări din afara continentului. Dezba­terea nu s-a încheiat, iar războiul din Ucraina com­plică si­tuația. De remarcat, totuși, că deși pestici­dele sunt permise în continuare, cantitățile sunt mai mici decât în trecut. Responsabilitatea va fi însă mai mare, iar noi, consumatorii, avem un rol im­por­­tant de jucat: să reacționăm, când e cazul.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian