Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

SELECȚIA „FORMULA AS”

* Bogdan Alexandru Stănescu, „Abraxas”, roman, Editura Polirom (tel. 0232/21.74.40), 614 p.

Pentru ca editurile să poată supraviețui, pro­prietarii lor sunt nevoiți să țină cont de legea cererii și a ofertei. Să fie adică și negustori, vizând profit. (Cunosc o singură, admirabilă, excepție: Editura Spandugino, care publică, în ediții de lux, scriitori români specializați în domenii savante ale uma­nioa­relor, cărți adresate unui număr restrâns de studioși). De aceea, după 1990, piața de beletristică a fost dominată de traduceri din scriitori cu tiraje enorme vândute în Occident și/sau cu premii de prestigiu. Un marketing pro­fesionist, uzând de toate ca­nalele de comunicare, reușeș­te să vândă nu doar așa-zisa literatură comercială, ci și cărți pentru un public cultivat și exigent, așa că toate cate­goriile de cititori au de unde alege. La noi, cu ex­cepția clasicilor din programa șco­lară, trecuți pe liste cu „lec­­turi obligatorii” și a căr­ților de memorialistică, auto­rii români n-au prea avut cău­tare. Lucrurile au început să se schimbe însă când editu­rile mari, începând cu Polirom și continuând în ultimul deceniu cu Paralela 45, Nemira, Huma­ni­tas, Curtea Veche, și-au înființat propriile colecții de scriitori români contemporani, în care publică inclusiv debutanți. Însă, cum editorii nu au de unde să aloce bani și pentru publicitate, rămâne în seama autorilor să se laude singuri sau cu ajutorul prie­tenilor pe internet. Eu una n-am încredere în astfel de promovare, ci mai curând în recoman­dă­rile unor prieteni pasionați și ei de citit, la curent cu noută­țile. Și ei, și eu am putut observa că bele­tris­tica românească e într-o perioadă creativă înfloritoare, cu mulți autori talentați, originali și competitivi oriunde (dacă propaganda culturală n-ar fi pe mâini nevolnice). În lumea noastră literară sunt acum și câțiva oameni multiplu înzestrați, cu o miraculoasă putere de muncă. Își câștigă existența cu slujbe obositoare, traduc literatură străină, au rubrici de publicistică și doar ei știu cum mai găsesc timp să-și scrie și propriile cărți – poezie, proză, eseis­tică. Unul dintre aceștia e Bogdan Alexandru Stă­nescu. A coordonat vreo 14 ani colecția de litera­tură uni­versală „Biblioteca Polirom”, a tradus din engleză mulți autori importanți, a publicat periodic cronici literare, acum e director editorial la Pandora M și coordonator al colecției „Anansi”, a cărei marcă a devenit un certificat de calitate. E și tată devotat pentru doi școlari. Anul trecut a publicat un volum de poeme, Adorabilii etrusci, și acum, acest roman gros. La curent prin natura slujbei cu tot ce apare remarcabil pe piața de carte din lume, deprins prin lecturi atente de redactor și prin traduceri cu tehnici și construcții narative variate, cu trenduri moderne în poezie și proză, acest profesionist nu se bazează doar pe știința căpătată astfel, ci are ceva foarte per­sonal de spus (scris) despre expe­riențele gene­rației sale născute în ultimul deceniu ceaușist, despre derivele și înțelesurile la care au căutat în van să ajungă. „Abraxas”, un titlu făcut să intrige, e – ni se spune pe coperta a IV-a – nu­me­le unui zeu „con­tradictoriu ce descuie porțile pala­tului de oglinzi deformante ale realității ilu­zorii”. Cons­trucția sofisticată a romanului e reali­zată dintr-un amestec, în proporții diferite pe par­curs, de fibre naturale și fibre sintetice, care rezistă la temperaturi diferite. Naratorul, Michi Lucescu, își înalță struc­tura palatului pe recuperarea din me­morie a unor epi­soade din copilărie, adolescență și tinerețe, legate de Casa cu Lei, de mama domi­na­toare, de tatăl biologic și cel vitreg, de bunicii pa­terni și de ten­siunile între cele trei generații bio­logice – repre­zentative pentru societatea de tran­ziție. Lipsa de afecțiune și ciocnirile cu adulții din jur nasc în copilul sensibil demoni interiori care, mai târziu, nu pot fi potoliți decât cu alcool. Între capitolele cu epică fluctuantă intitulate „Casa cu Lei” se interpun încăperile altui edificiu, unde, în fiecare, rulează filme – povestiri separate – des­pre personaje reale, din epoci și țări diferite, toți având în comun des­tine eșuate datorită cruzimilor is­toriei sau suferin­țelor psihice degenerate în ne­vroze și alcoolism. Pe ideea-pilon a ratării, „Abra­xas” anve­lopează în fic­țiune și developează cu artă o lume familiară citito­rului român.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian