IOAN STEGERAN (Primarul independent al comunei Fărcașa, jud. Maramureș): „Intenționăm să devenim un centru economic al Țării Codrului”

PRIMARII NOȘTRI

Comuna Fărcașa din județul Maramureș are în componență patru sate: Buzești, Făr­cașa, Sârbi și Tămaia. Când a candidat pen­tru funcția de primar al comunei, în 2000, Ioan Ste­geran a făcut-o la insistențele unor prieteni, con­vins fiind că nu are nicio șansă de câștig. Pe liste se înscriseseră nouă candidați, printre care primarul în funcție, viceprimarul și secretarul primăriei. N-a promis nimic, nici nu și-a denigrat antecesorii. „Am spus doar că ei au făcut atât cât au putut, dar eu cred că am să pot mai mult”, își amintește Ioan Stegeran. Ceea ce s-a și întâmplat. A reușit în alegeri încă din primul mandat – câștigat cu 67,8 la sută din voturi –, și a făcut din Fărcașa o comună cu nivel de trai european, cu mult înainte chiar ca România să fi intrat în Uniunea Europeană.

„Ne mândrim cu prima școală profesională din mediul rural”

– Domnule primar, 22 de ani de administrație locală înseamnă o viață de om. Există, totuși, o împlinire anume, realizări de care să vă bucurați în mod special?

– Mi-e greu să fac o selecție. În cele peste două de­cenii de activitate în primărie am reușit să dez­voltăm comuna Fărcașa pe toate direcțiile. Avem, în acest moment, aproa­pe 50 km de rețele pu­blice de apă, cu stație de tratare, aproape 40 km de re­țele de cana­lizare me­na­jeră, cu sta­ție de e­pu­rare, 40 km de rețele de gaz, 40 km de străzi asfaltate, elec­trificare la nivelul în­tre­gii co­mune, două săli de sport și o a treia în proiect, baze spor­tive, stadion, două blocuri ANL finalizate și al treilea la care urmează să înceapă execuția, ba­zin de înot în exe­cuție, două școli cons­truite, două gră­dinițe, din care una cu pro­gram prelungit, o cre­șă deschisă, înce­pând cu acest an șco­lar, sediu nou pen­tru primărie în execuție, formațiune de pom­pieri și punct SMURD, centru me­dical în lo­calitatea Tă­maia și ex­tinderea dis­­pensa­rului medical co­mu­nal, cen­tru de zi pen­tru persoa­nele vârst­­nice. Func­țio­nează în co­mu­nă și o bancă și un birou notarial. Mai avem și multe proiecte de dezvoltare, pe care le-am gândit și care sunt în diferite stadii de aprobare, precum extinderea școlii profesionale din localitatea Sârbi, un corp nou de clădire la Școala gimnazială „Lucian Blaga” Fărca­șa, încă o creșă etc. Intenționăm să devenim un centru economic al Țării Codrului, în județul Mara­mureș, și să asigurăm, pe plan local, 5000 de locuri de muncă.

– Din ce trăiesc în prezent oamenii în comuna Fărcașa? Mai sunt ei țărani? Mai cresc animale, mai lucrează pământul?

– Datorită dezvoltării economice din ultimii 20 de ani, în comuna Fărcașa agricultura nu se mai face la scară individuală, ci în mici ferme de creștere a animalelor sau cultivare a terenurilor. Una dintre cele mai mari realizări în acești ani a fost atra­gerea de investitori în comună, astfel că în prezent sunt asigurate 2400 de locuri de muncă la nivel local. Prezența investitorilor a fost „cauza” care a avut ca „efect” dezvoltarea locală. De altfel, în cadrul unui parteneriat cu Consiliul Județean Ma­ra­mureș, urmează a se realiza, pe teritoriul comunei Fărcașa, un parc industrial. La o populație de apro­ximativ 4100 de locuitori, comuna Fărcașa dispune de peste 2400 de locuri de muncă în diferite dome­nii: fabricarea de componente electrice, prelucrarea lem­nului, transporturi, balastiere, agricultură-zoo­tehnie etc.

– Cu învățământul cum stați? Populația satului este mare, înseamnă că sunt și copii…

-– În comuna Fărcașa avem 600 de copii la școli și grădinițe, avem creată toată infrastructura și repre­zentate nivelurile de învățământ de la antepreșcolar la profesional. De altfel, ne mândrim cu prima școală profesională din mediul rural din România. Învățământul a fost mereu o prioritate pentru noi, investiția în copii este una sigură. Iar marea noastră bucurie este că atragem elevi și din afara comunei, chiar din orașele apropiate. Avem trei grădinițe în trei sate: la Tă­ma­ia, Sârbi și Făr­ca­șa, iar activita­tea școlară este con­cen­trată în­tr-un sin­gur loc: în Fărcașa. Pe lângă săli de clasă, ca­binete specializate și laboratoare mo­derne, dotate cu mobilier și tehnică de ultimă gene­rație, la mansarda școlii există zece camere, care oferă 40 de locuri de ca­zare în sistem de in­ternat. Fiecare ca­meră dis­pune de baie pro­prie, cu ca­bină de duș cu hi­dromasaj. Trans­portul ele­vilor este asigurat zilnic, cu două microbuze și un autocar.

– Am aflat că în fiecare dintre cele patru sate ale co­munei există un că­min cul­tu­ral. Func­­țio­nează sau doar dau bine la frumu­sețe?

– Maramureșul a avut mereu tradiții culturale deo­sebite față de alte părți ale țării, mai ales popu­lare. Ar fi mare păcat să nu le facem cunoscute și să nu le transmitem mai departe generațiilor tinere. Unul din proiectele pentru care am solicitat finanțare este cel care se numește „danț la șură”. Vrem să transformăm căminul cultural într-o veritabilă casă de cultură, un proiect aflat în acest moment în de­rulare. Nici de tradiție nu am uitat. În comună există an­sambluri de dansuri populare pentru copii și adulți. Paralel, se desfășoară și cursuri de dans spor­tiv, cu rezultate remarcabile obținute la nivel regio­nal și național.

– Am observat că, printre obiectivele dvs., un loc important îl ocupă sportul: săli, terenuri… De ce asemenea investiții la țară?

– Consider că sportul e o componentă importantă a vieții fiecăruia dintre noi, iar copiii ar trebui încu­rajați și susținuți să-l practice cu regularitate. Pentru stimularea elevilor și susținerea lor în practicarea sportului, am cumpărat 30 de perechi de schiuri și 30 de biciclete echipate complet. În Fărc­așa avem o sală de sport polivalentă și una de gimnastică, am­bele dotate cu tot ceea ce este necesar; avem un teren multifuncțional, cu suprafață sintetică, și 110 locuri în tribune, dar și un teren cu gazon sintetic, ambele beneficiind și de instalație pentru nocturnă. În zona blocurilor ANL se află în curs de amenajare un teren și o pistă de atletism pentru alergări de viteză, acoperită cu tartan. Avem o echipă de fotbal în Liga a IV-a, clasată pe loc fruntaș, s-a constituit o școală de handbal, se practică înotul, schiul, ci­clismul, toate acestea fiind susținute de la bugetul lo­cal. Dar mândria bazei sportive a comunei o constituie noul stadion comunal, situat în satul Tămaia. Are trei tronsoane de tribună cu o capacitate de aproximativ 800 de locuri și dispune de toate uti­litățile necesare, de o parcare generoasă și spații de recreere. In­vestiția s-a ridicat la 1.300.000 lei, din care 800.000 lei fon­duri europene, iar 500.000 lei din bugetul local.

„Ca venituri proprii, la nivelul județului, ne situăm imediat după Baia Mare”

– Cu astfel de investiții, cu atâtea locuri de muncă, bănuiesc că bugetul comunei Fărcașa este unul destul de generos…

– Da, este! Ca venituri proprii, la nivelul jude­țului, ne situăm imediat după Baia Mare, care e pe primul loc, dar înainte de Sighetul Marmației: buge­tul nostru e de 285 milioane euro, iar al Sighe­tului, de doar 235 milioane euro.

– În lunga dvs. carieră administrativă ați fost membru în mai multe partide, dar la ultimele alegeri ați candidat ca independent. E politica o piedică în calea unei administrații locale eficiente?

– Politica se bazează pe voturi și fiecare partid exact asta urmărește: cât mai multe voturi de la cetățeni. Primarul are o influență în comunitate și prin promisiunile de dezvoltare pe care le face par­tidul al cărui membru este. Însă, odată ales într-o funcție de demnitate publică, chiar dacă a fost pe listele unui partid politic, ar trebui să înceteze orice formă de „favoritism” politic, atât în raporturile pe care le stabilim cu cetățenii, cât și în raporturile cu instituțiile și autoritățile de la nivel județean sau național. Odată ales primar, ești primarul tuturor, nu doar al celor care te-au votat.   

– Domnule primar, metaforic vorbind, e lung drumul de la Fărcașa până la București?

– Metaforic vorbind, drumul până la București este uneori extrem de lung, îndeosebi atunci când proiectele noastre nu fac parte din portofoliul de proiecte gândite la nivel central, sau când punctajele acordate acestora, pe diverse linii de finanțare, nu sunt gândite să te sprijine, ci să te încurce. Am do­vedit, însă, în 22 de ani, că gândim și ducem la bun sfârșit proiecte de dezvoltare, în folosul cetățeanului și toate acestea doar cu aju­torul Bunului Dumnezeu, care a bine­cuvântat aceste meleaguri și pe oa­me­nii care trăiesc aici.