Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

SELECȚIA „FORMULA AS”

* Jan Willem Bos, „De la Rin la Du­­năre și înapoi. Autobiografia mea româ­nească”, Editura Humanitas (tel. 0723/68.41.94), 364 p.

Olandezul Jan Willem Bos (n. 1954) e cu­nos­cut de zeci de ani nu numai ca un excelent tra­du­cător din literatura română în neerlandeză, ci și ca un promotor al României pentru care a făcut mai mult decât instituțiile abilitate ale statului. Pe lângă 35 de cărți românești traduse în ne­er­landeză (aflu din­tr-o notă de subsol că sintagma „limba olan­deză”, cum încă zicem noi, nu se mai folo­sește din anii 80, când Olanda și Flan­dra au făcut în mod oficial o unire ling­­vistică), a scris el în­suși 10 volume și peste 150 de articole despre România, atât înainte cât și după 1990, plus dic­ționare. Vor­bește și scrie ro­mânește ca mine și ca dvs., poate chiar mai bine ca noi, fi­indcă s-a    încu­metat să-i transpună în limba lui ma­ternă pe Ion Creangă, Urmuz, Ma­teiu Ca­ra­giale, între alții. Veți observa, citindu-i auto­biografia scrisă direct în românește, că folosește cu naturalețe expresii argotice și jocuri de cuvinte, aluzii accesibile doar în spațiul nos­tru cultural. Și totuși, până la sfârșitul liceului, habar n-avea de țara asta estică, spre care doar hazardul l-a condus. Jan Willem mărturisește că n-a fost un elev conștiincios (a rămas și repetent) și că nu știa ce profesie i-ar fi plăcut. S-a încris după baca­laureat la Facultatea de Geografie Fizică de la Universitatea din Ams­terdam, dar cum acolo se făceau și ma­tematică, fizică, chimie, a abandonat-o în mijlocul pri­mului an, 1974. Dintr-un ghid al Univer­sității a văzut că    la Facul­ta­tea de Litere se făceau și cursuri de română, unde mai erau locuri. Cum în liceul lui latina fusese obligatorie, iar pentru ad­miterea la Română cunoaș­terea ei era o condiție, a fost acceptat de Sorin Ale­xan­drescu, lecto­rul secției. Avea 19 ani și decizia aceea avea să-i mar­cheze definitiv viața. În vara acelui an a venit pentru prima oară în România cu o bursă și de atunci încolo ne-a vizitat țara anual, și-a făcut prieteni buni printre români, i-a bătut cu auto­stopul și la pas toate coclaurile, fermecat de pei­saje și de afa­bilitatea oamenilor. La Amsterdam erau extrem de puțini studenți in­te­resați de limba română, așa că baza erau lec­turile de literatură și istorie, dar mai ales vacan­țele în România comu­nistă, când putea vorbi pe săturate cu nativi. Sigur că oas­petele olandez a intrat în vizorul Securității, iar din 1978 i s-a deschis un dosar de urmărire și i-au fost racolați prieteni ca infor­matori. Bos a fost supravegheat de poliția politică a lui Ceaușescu până la finele lui 1989 (după ce și-a citit dosarele de la CNSAS, Jan Williem Bos a scris, pentru co­na­ționalii săi, o carte pe baza lor, „Suspect. Do­sarul meu de la Se­curitate”, tradusă și la noi în 2013). În pe­rioada petrecută la Bucu­rești pentru specializare (1978-79), a locuit în căminele de la Grozăvești re­zer­vate studenților străini, a că­ror atmosferă e evocată simpatic. Acolo a cunos­cut-o pe Cor­ne­lia Golna, cetățean american de origine aro­mână, cu care s-a căsătorit și au o fiică. În Bucu­rești, cu un copil mic, au simțit pe pielea lor teribilii ani de privațiuni în 1982-84, când    el a predat neer­lan­deza la Univer­sitatea București, după ce făcuse un masterat în SUA. În­torși la Ams­­ter­dam, prin­cipala lui sursă de venit va fi cea de traducător autorizat și inter­pret pentru azilanții și infractorii români. Cazurile relatate cu un savuros talent de povestitor sunt proză realistă de o autenticitate izbitoare. Când condițiile de sta­bi­lire în Olanda au devenit dra­conice și ro­mânii n-au mai dat năvală, Jan Wil­liem Bos s-a repro­fi­lat ca interpret de limbă en­gleză pentru azilanți africani. Cu toate că ve­niturile familiei erau destul de mici, din pură pa­siune ei nu ezită să își în­ființeze o editură, Go-Bos Press, pentru a publica traduceri din litera­tura română, fiindcă marile edituri olandeze nu acceptau decât autori români care avuseseră deja succes într-o limbă de largă circulație. A fost și cazul lui Mircea Cărtărescu, din a cărui operă Jan Willem Bos a tradus nu doar „Tra­vesti”, ci și trilogia „Or­bitor” (o muncă uriașă, con­side­rată momentul de vârf al carierei    lui de tra­du­cător), precum și, apărut chiar anul acesta, „Solenoid”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian