Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Salvarea planetei

– Ultimii zece ani au fost cei mai fierbinți de când au început să se facă măsurători meteorologice. Toamna seamănă cu un sfârșit prelun­git de vară. Dar încă nu este prea târziu. Urmările grave ale schimbărilor climatice pot fi încă împiedicate. Cu condiția să acționăm acum –

CUM AFECTEAZĂ ÎNCĂLZIREA CLIMATICĂ PLANETA?

Foto: Shutterstock – 4

Schimbările climatice afectează toate conti­nentele, dar cu o intensitate diferită. Iată o selecție a urmărilor:

Pădurile riscă să nu mai împrospăteze aerul

Din cauza secetei și a incendiilor, zona din nordul Europei acoperită cu păduri de conifere amenință să emită și mai mult CO2, ceea ce poate conduce la o încălzire încă și mai accentuată a climei.

Dezghețul crește nivelul mărilor

Topirea gheții din regiunile arctice și antarctice ridică nivelul mării și modifică curenții oceanici, care au un impact major asupra climei globale.

Inundaţii extreme

În regiunile musonice, pericolul inundațiilor este tot mai mare. În același timp, în multe zone se produc mai frecvent secete. Recoltele agricole sunt puse în pericol.

Pierderea pădurilor tropicale

Cea mai mare zonă de pădure tropicală din Amazon este exploatată „la sânge”, pierde masiv biomasă și emite în unele regiuni mai mult CO2 decât înmagazinează.

CÂT DE MULT S-A ÎNCĂLZIT DEJA PĂMÂNTUL?

Aerul de la suprafața pământului este cu 1,1 grade Celsius mai cald decât în perioada preindus­trială. Cifra reprezintă media globală, însă încălzirea diferă mult la nivel regional. În Germania, de exemplu, creșterea se ridică deja la 1,9 grade Celsius. În China, la 2,4. În Arctica, temperatura a crescut în ultimele patru decenii chiar și de patru ori mai mult față de medie. Problema e clar cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră produse de om. În cel mai recent raport al grupului internațional privind schim­bările climatice, peste 200 dintre cei mai respectați oameni de știință concluzionează că „Nu există nicio îndoială că atmosfera, marea și pământul s-au încăl­zit, ca urmare a influenței omului”.

CÂT CO2 MAI AVEM VOIE SĂ PRODUCEM?

Cea mai importantă țintă a Acordului de la Paris privind schim­bările climatice este limitarea încălzirii globale la mai puțin de 2 grade Celsius față de valorile preindustriale – ideal, chiar o limi­tare la cel mult 1,5 grade Celsius. Acordul a fost semnat în 2015 de 197 de state. Ele își propun să atingă acest obiectiv până cel târ­ziu în 2050, în primul rând prin eliminarea treptată a utilizării căr­bunelui, petrolului și gazelor. Potrivit calculelor specialiștilor, înce­pând din 2020, mai avem voie să emitem maximum 400 de giga­tone de CO2 la nivel mondial, înainte ca temperatura medie globală să devină cu adevărat alarmantă. Însă, cu toate acestea, emisiile sunt în continuare în creștere la nivel mondial, cu o scurtă scădere în timpul pandemiei de coronavirus, ele ajungând la 36 de gigatone, anul trecut. Este deci strict necesar să intervenim rapid.

Putem filtra din atmosferă gazele cu efect de seră?

Da, iar pentru a atinge ținta de 2 grade, chiar trebuie să o facem. O cale naturală este reamenajarea mlaștinilor sau reîmpădurirea. Sistemele care aspiră CO2 din aer și îl stochează în anumite straturi de rocă pot fi create din punct de vedere tehnic, dar presupun un mare consum de energie. Ele își au așadar rostul doar atâta timp cât energia provine din surse regenerabile.

CINE ESTE RESPONSABIL DE CRIZA CLIMATICĂ?

Cu cât este mai înalt standardul de viață, cu atât mai crescute sunt emisiile de bioxid de car­bon. De aceea, țările industrializate contribuie la criza climatică disproporționat de mult în com­parație cu țările mai sărace. Cele mai bogate 10% dintre popoarele lumii sunt responsabile de circa o jumătate din emisiile de CO2. Jumătatea mai săracă a populației lumii produce numai 7,5% din emisiile de CO2.

CE TREBUIE FĂCUT URGENT…

…în trafic

Sectorul transporturilor își încalcă în mod clar obiectivele climatice: în loc să scadă, emi­siile cresc. În acest context, tre­cerea mai rapidă a transportului de pasageri la electromobilitate are sens, cu condiția ca furnizarea de energie electrică verde să țină pasul. Camioanele și autobuzele, pe de altă parte, pot parcurge distanțe mai mari datorită hidrogenului verde. Folosirea într-o mai mare măsură a bicicletei și a transportului public este indispensabilă.

… în cazul clădirilor

Multă energie se poate eco­nomisi cu ajutorul izolației ter­mice, al unor aparate electro­cas­nice eficiente, al materialelor de construcție prie­tenoase cu mediul, precum și reducând spațiul lo­cativ necesar pe cap de locuitor. Pe termen lung, clădirile pot ajunge chiar să producă energie verde – dacă sunt echipate cu panouri fotovoltaice și acu­mulatori, precum și cu panouri solare, pompe de căldură și sisteme de stocare a energiei cu gheață.

…în agricultură

Producția de alimente contribuie cu aproximativ o treime la emisiile globale de gaze cu efect de seră. Aproape o jumătate din această cantitate decurge din producția de carne și lapte. Urmând o dietă pe bază de produse vegetale, o singură persoană poate eco­nomisi până la 1,5 tone de echivalent CO2 pe an, ceea ce corespunde unui drum cu mașina de până la 10.000 de kilometri.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian