O privire spre 2023

– Viitorul, nici măcar cel apropiat, nu se lasă așa ușor des­cifrat, dar bazându-ne pe informațiile care circulă în spațiul pu­blic, putem în­tre­vedea anumite evoluții în țară și în lume. În­ce­pem un nou an, într-o situație geopolitică foar­te complicată. Cum ar putea fi 2023? –

Războiul din Ucraina

Declanșat în 24 februarie 2022, prin in­va­darea Ucrainei de către armata rusă, răz­boiul – prezentat de Kremlin drept „ope­ra­țiune militară specială” – ar putea continua, din nefericire, și în acest an. Mai mult, există un risc major de escaladare a conflictului, prin transformarea acestuia într-un război direct între Rusia și NATO. Șeful alianței militare nord-atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat, în decembrie, că „este un război teribil în Ucraina. Este, de asemenea, un răz­boi care poate deveni un război cu drep­turi depline, care să se extindă într-un răz­boi major, între Rusia și NATO. Lucrăm în fiecare zi pentru a evita acest lucru”. Infor­mații apărute în presa internațională relevă că președintele rus Vladimir Putin ar plănui o ofensivă mare, în primăvară, după ce tru­pele sale au eșuat, anul trecut, să cucerească Kievul, capitala Ucrainei, și au fost nevoite să se retragă spre est, din anumite zone ucrai­nene. Pe de altă parte, este posibil, totodată, să asistăm, în funcție de situația de pe front, la o retragere a lui Vladimir Putin de la pu­tere, și chiar din Rusia, într-o țară sud-americană, după cum a scris publicația „The Times”, invocând anumite informații scurse din interiorul puterii de la Moscova, dar și zvonuri alimentate de faptul că liderul de la Kremlin și-a anulat o serie de evenimente publice, de maximă importanță pentru so­cie­tatea rusă, cum ar fi „conversația cu po­porul”, ținută până acum anual, timp de câ­teva ore. Evoluția situației din Ucraina este ab­solut imprevizibilă. Pacea pe câmpiile Ni­pru­lui se lasă, deocamdată, așteptată.

Spațiul Schengen

România a ratat, în decembrie 2022, aderarea la Spațiul Schengen (un spațiu economic european al libertății de miș­care, fără vămi la granițe) din cauza votului negativ al Aus­triei. Opoziția formulată de Viena a revoltat opinia publică românească, ale cărei așteptări au fost puternic stimulate mediatic de anumiți lideri politici de la Bucu­rești, aproape convinși că vor da lovitura la Bruxelles și își vor aroga laurii victoriei. Pe cât de mare a fost așteptarea, pe atât de puternică a fost dezamăgirea: în spațiul public au fost îndemnuri la boicotarea companiilor austriece din România. Ar putea aduce noul an intrarea țării noastre în spațiul economic mult râvnit? Ar exista o oportunitate în februarie, dacă Suedia, care va deține pentru șase luni președinția Con­siliului Uniunii Europene, va include pe agenda sa extinderea spațiului Schengen. Există o puternică susținere pentru România din partea marilor puteri europene (Germania, Franța, Spania, Italia). Viena a dat recent semnale, prin ministrul de Externe, că și-ar putea reconsidera poziția, dar un sondaj publicat la jumătatea lunii decem­brie relevă că 50% dintre austrieci sus­țin veto-ul lui Nehammer & Karner. Aș spune că aderarea ță­rii noastre, anul acesta, la spațiul Schengen, este mai degrabă un eveniment puțin probabil. Vom ve­dea, la timpul potrivit.

An preelectoral

Anul acesta nu vom merge la vot, o vom face în 2024. Se spune, însă, că politicienii intră în campania electorală imediat după ale­geri, cu atât mai mult vor lupta pentru intere­sele lor electorale în acest an pre­mergător anului în care vom avea trei rânduri de ale­geri: prezidențiale, parlamentare și locale. Guvernul este format, în prezent, de o coaliție de trei par­tide: PNL, PSD și UDMR. Potrivit înțelegerii, în mai 2023, actualul premier, Nicolae Ciucă (PNL), ar tre­bui să cedeze funcția unui repre­zentant al PSD. Va avea loc „rotativa guver­namentală”, ca în timpul dom­niei lui Carol I, sau PSD va trece în opoziție, pentru a-și mări avantajele electorale, și vom expe­rimenta, din nou, o criză politică? Greu de anticipat. Pasiu­nile politice vor crește, însă, vom auzi decla­rații contondente, atât între cele două partide, PNL și PSD, cât și dinspre opoziție: USR și AUR vor încerca să se facă auzite, pe facebook sau în stradă, din margi­nea unei scene politice ocupate de liberali și social-democrați.

Miliarde de euro pentru agricultură

O certitudine este că, de la 1 ianuarie 2023, se derulează Planul Național Strategic (PNS), în baza căruia vor fi acordate subven­ții­le euro­pe­ne pentru agricultură și vor fi alo­cați bani pentru dezvoltare rurală, până în 2027. PNS cuprinde multe intervenții dedi­cate protecției mediului înconjurător, așa-nu­mi­tele eco-scheme, sprijinul european total anu­al ajun­gând la apro­ximativ 3 miliarde de euro. În ace­lași timp, va con­tinua Pro­gramul Na­­țio­­nal pentru Iri­gații, în va­loa­re de 1,5 miliarde de euro, sumă alocată de la bu­getul de stat. Banii oferiți agricultorilor vor contribui la re­zistența secto­rului agroalimentar românesc și la aprovizio­narea pieței interne cu hrană. Prin urmare, nu de alimente vom duce lipsă, pers­pectiva unei crize alimentare nu ar trebui să ne îngrijoreze nici în 2023, dar prețurile alimen­telor ar putea să mai crească sau, în orice caz, vor rămâne ridicate, nu vor reveni la nivelurile dinaintea valului inflaționist.

Marile proiecte

Beneficiind de fonduri din diferite surse, autoritățile românești au deschis câteva mari șantiere pentru dezvol­tarea infrastructurii în domeniul transporturilor și energiei.    Lucrările sunt în desfășurare pe aceste șantiere: drumul expres Craiova – Pitești, podul de la Brăila, autostrada Pitești – Sibiu, centura ocolitoare, în regim de autostradă, a Bucu­reștiului. Ar urma să fie demarat un proiect ener­ge­tic trans­fron­talier, un cablu pe fundul Mării Negre, între Geor­­­gia și România, cu continuare spre Ungaria. Este un proiect ener­getic îndrăzneț, care va fi derulat într-o zonă plină de riscuri – Ma­rea Neagră. Deci, 2023 va fi și un an al ma­ri­lor proiecte în desfă­șurare, mai rămâne să vedem și care vor fi re­zultatele: câți kilo­metri de autostradă vor fi dați în fo­losință. În do­me­niul ener­getic, mi­nis­trul ro­mân al Energiei, Vir­gil Po­­pes­cu, a anunțat că, începând din luna ia­nua­rie a aces­tui an, va in­tra pentru pri­ma oară în Ro­mânia gaz din Azer­baidjan.

Situația economică

Inflația va afecta și anul acesta ni­velul de trai al multor români cu veni­turi care nu țin pasul cu creșterea pre­țurilor. Guvernul a luat câteva mă­suri de protecție, prin acordarea unor vou­chere de 250 de lei anumitor categorii sociale și prin impunerea unor plafoane la pre­țul energiei electrice, ca să dau numai două exemple. Ana­liștii esti­mea­ză, însă, că situația eco­nomică s-ar pu­tea înrăutăți, până la intrarea în re­cesiune, în Uniu­nea Europeană și chiar în Statele Unite, fapt care va in­flu­ența și economia românească. Sigur, sunt estimări, nu afirmații categorice, dar nu tre­buie să ne culcăm pe o ureche. O știre apă­rută pe final de an prezintă o stare de fapt neli­niș­titoare: în România, aproape unul din doi ado­lescenți cu vârste între 15 și 19 ani trăiește în risc de sărăcie sau de excluziune socială! Mai grav este că nu­mărul lor a crescut cu 2,7%, din 2020 și până anul trecut, România fiind țara cu cei mai mulți ado­lescenți în risc din sărăcie, din UE. Una din­tre cele mai grave consecințe ale acestui fe­nomen este abandonul stu­diilor, atrage atenția World Vision Ro­mânia. Situația aceasta nu se va schim­ba, dimpotrivă, s-ar putea în­răutăți în acest an. În aceste vremuri, de criză aproape generalizată, este ve­rificată soliditatea dintre stat și societate. Elitele noastre ar trebui să fie mai responsabile în gestionarea re­sur­selor pu­bli­ce, să nu mai arun­ce cu banii pe fereastră, ci să-i direcționeze că­tre sec­toare ca­re au mare nevoie de finan­țare. Din păcate, Edu­cația și Cercetarea au primit pro­cente mici din bugetul de stat, pentru anul acesta. Or, este bine știut, țările dezvoltate economic sunt fix acele țări care investesc masiv în cerce­tare. Să intrăm, însă, în noul an cu o doză zdra­vănă de optimism: greu­tățile pot fi învinse prin tenacitate și solida­ritate.