Apocalipsa climatică – Vremea a înnebunit!

Schiori luptând cu noroiul în Alpi

Temperaturi ridicate s-au înregistrat și în Elveția, unde la începutul lui Ianuarie termometrele au arătat aproape 20 de grade. În prima zi a anului, stația meteo din Dele­mont, o localitate din Alpii francezi, a atins o temperatură medie zilnică record de 18,1 grade Celsius. În aceste con­diții, nu este deloc de mirare că pasionații de schi care invadează iarna „Țara Cantoanelor” au rămas profund dezamăgiți de lipsa aproape totală a zăpezii. Încercând să salveze situația, administratorii stațiunilor au recurs din greu la tunurile de zăpadă, folosite chiar și la campionatele mondiale dedicate sporturilor de iarnă, unde albe erau doar pârtiile pe care s-a pompat non-stop zăpadă artificială. Dar, cu toată străda­nia, s-a întâmplat ca unele porțiuni de la baza pârtiei să rămână acoperite doar cu noroi. Pe internet au apă­rut asemenea triste videoclipuri, care prezintă străda­niile schiorilor de a răzbate prin mocirlă, până la partea prac­ticabilă a pârtiei. Dar în afară de imaginile schiorilor care luptau de zor cu noroiul, presa din lumea întreagă a pu­blicat în această iarnă fotomontaje cu imagini din Alpi de o tristețe incomensura­bilă, fotografii care surprind ben­zile albe ale pârtiilor aco­perite cu zăpadă artificială șer­puind într-un peisaj ver­de-maroniu, de toamnă mohorâtă. Foto­grafiile au fost însoțite de articole cu titluri pe măsură: „E prea cald, chiar și pen­tru zăpada artificială”, „Iarnă pe pat de spital”… Într-un sondaj de opinie, realizat printre cititorii revistei „Spiegel”, întrebați dacă au sau nu de gând să meargă la schi, în ciuda pârtiilor artificiale, o majoritate covârșitoare, de 83%, au răspuns negativ: „Nu, experiența zăpezii arti­ficiale este prea tristă. Mă lipsesc”.

Recorduri de căldură în Ianuarie

Nici nu a început bine 2023, și deja au fost anunțate noi anomalii ale vremii. În mai multe state din Europa, tem­peraturile pentru luna Ianuarie au atins maxime istorice. Potrivit BBC, recor­durile naţio­nale au fost depăşite în nu mai puțin de opt ţări – Olanda, Liech­tenstein, Lituania, Letonia, Republica Cehă, Polonia, Da­nemarca şi Bela­rus. Iar în alte trei țări, respectiv în Germania, Fran­ţa şi Ucraina, au fost doborâte recor­duri regionale. Pentru a înțelege cât de dată peste cap este cli­ma, ajunge să a­min­tim că, de exem­plu, în capi­tala Poloniei, Var­șovia, o țară aflată în partea nordică a Europei, unde temperatura medie în ianuarie este de 0 grade Celsius, în prima zi a anului 2023 s-au înregistrat 18,9 grade! Cam aceeași situație s-a regăsit și în Belarus, unde luna Ianuarie este cea mai friguroasă din an, cu o temperatură medie de minus 3 grade Celsius, iar anul acesta, în primele zile, s-au înregistrat 16,4 grade. Cu aproximativ 4,5 peste re­cordul anterior.

În Rusia crapă pietrele

În mod bizar, dacă în unele țări a fost prea cald, altele se confruntă cu geruri extreme. Este cazul Rusiei, unde în 9 și 10 ianuarie s-au înregistrat, potrivit agenției de presă TASS, minus 60 de grade (!) în două locuri din Iakuția. Centrul Hi­dro­meteorologic a anunțat că valul de frig va continua și în intervalul 12-14 ianuarie. În Iakuția, au fost prognozate tem­peraturi de până la minus 63 de grade, iar în Irkuțk şi în regiu­nile nordice ale Rusiei, temperaturi de până la minus 58 de grade. Meteorologii au anunțat că gerul va cuprinde și Sara­tovul, unde vor fi „doar” minus 22 de grade. Meteorologii ruși precizează că aceste temperaturi sunt cu circa nouă grade Celsius mai scăzute faţă de limita normală pentru această perioadă.

Totuși, specialiștii în climă ne liniștesc. Gerul din Rusia, de anul aces­ta, e blând, în comparație cu valorile înregistrate în trecut. Cea mai scăzută temperatură naturală de pe Pământ, înregistrată direct la nivelul solului, a fost măsurată la stația sovietică Vostok, din Antarctica, la data de 21 iulie 1983, ea coborând la minus 89,2°C. Ulterior, sateliții au mă­surat temperaturi de suprafață încă și mai scăzute, de minus 93,2°C (la 10 august 2010, de-a lungul crestei dintre culmile muntoase Dome Argus și Dome Fuji din Antarctica, la o altitudine de 3.900 de metri). Și în România au fost înregistrate, în 2001, temperaturi de primăvară de… Bobotează.

În Arabia Saudită au înverzit munții

Orașul saudit Mecca, cel mai important centru religios al lumii islamice, este înconjurat de munți sterpi, lipsiți de aproape orice urmă de viață. Și totuși, în luna Ianuarie a acestui an, ei au devenit verzi. La fel cum s-a întâmplat și cu regiunea aridă din jurul orașului Medina. Un peisaj de vis, pe cât de frumos, pe atât de atipic pentru această parte a lumii. După cum era de așteptat, internetul s-a umplut ra­pid de fotografii și înregistrări video ale feno­menului, care a lăsat lumea întreagă cu gura căscată. Înverzirea Arabiei Saudite a fost surprinsă și de NASA în câteva fotografii realizate din sa­telit, care le-a comparat cu imagini mai vechi, care înfățișează regiunea așa cum arată ea în mod normal, adică un pustiu de nisip. Explicația? Ploile abundente care s-au abătut asupra regiu­nii, cu începere din decembrie 2022. Reacțiile oamenilor au fost împărțite. Unii au văzut în înverzirea peisa­jului un răspuns la rugăciunile lor. Alții cred că e vorba de împlinirea unei profeții sumbre, atribuite profetului Mohamed, care ar fi spus că „Ulti­mul Ceas va veni când țara Arabiei se va transforma în pajiști și râuri”. Majo­ritatea oamenilor s-au mulțumit însă să privească imaginile mun­ților înverziți din jurul Meccăi, bucurându-se, pur și simplu, de frumusețea miracu­loasă a acestui peisaj ieșit din comun.

Viscolul secolului: oamenii înghețați în mașini

La 21 Decembrie 2022, chiar în prag de Cră­ciun, Statele Unite au fost lovite de o fur­tună de zăpadă năpraznică. În loc de urări, chiar în Ajunul Crăciunului, 110 milioane de oameni, din 36 de state, au primit alerte de vreme rea. Din cauza furtunii de zăpadă, au fost anulate peste 18.200 de zboruri și apro­ximativ 6,3 milioane de gospodării din SUA au rămas fără curent. La care s-au mai adău­gat peste un milion, în Canada. Viscolul a bă­tut cu atâta putere, încât în multe locuri vizibi­litatea a fost blocată complet. Viteza vântului a depășit, pe alocuri, 130 de kilometri pe oră. Stratul de zăpadă depus în urma furtunii a fost, și el, impresionant, depășind un metru și jumă­tate în Buffalo, una dintre cele mai afectate regiuni. O altă pro­blemă majoră a fost valul teri­bil de frig, care s-a întins în unele zone, cu o viteză de neîn­chi­puit. La 21 decembrie, în Denver, temperatura a scăzut de la o oră la alta, mai precis, între 16.00 și 17.00, de la 6 gra­de la minus 15°C. Iar de la o zi la alta, tempe­ra­tura a scăzut, de la 11 grade, la minus 31. O scă­de­re record de temperatură s-a în­re­gistrat și în Cheyenne, Wyo­ming, unde, în decurs de nu­mai 30 de minute, mercurul din termometre a ajuns de la 6 grade, la minus 16 grade Cel­sius. În Casper a fost con­semnată minima absolută înregistrată, tem­peratura scă­zând la minus 41 de grade. În total, furtuna și frigul au făcut pes­te 98 de victime. În condiții de filme horror. Unii oameni au mu­rit înghe­țați în propriile case, iar alții au murit de frig în mașini (multe autoturisme au rămas în mij­locul autostrăzii, din cauza troienelor sau a unor acci­dente care au blocat com­plet dru­murile). Au existat și persoane care au decedat din cauza copacilor căzuți. Sau care au murit, culmea, în flăcări! Disperați să se încălzească în absența curentului electric, au recurs la fel de fel de soluții improvizate. Mulți oameni au murit și pe stradă: 17 pietoni din regiunea Buffalo, New York, au fost atât de dezorientați din cau­za viscolului, încât nu și-au mai găsit drumul. Au fost găsiți morți, prin troienele de zăpadă. Și nu puțini au fost și cei care au murit, pur și simplu, de inimă, în timp ce se chinuiau să în­lă­ture zăpada cu lopata. Au existat și supravie­țuitori, care, după ce au trăit chiar și câte două zile de coșmar, prinși în case lipsite de curent electric sau în mașini aco­perite de troie­ne, au fost gă­siți de autorități și salvați în ulti­ma clipă. Din mașini înză­pezite au fost recuperate, de pil­dă, nu­mai în Buffalo, peste 500 de persoa­ne. Cetățenii au avut voie să iasă din nou pe străzi abia pe 29 de­cembrie, după ce ele au putut fi, în sfârșit, curățate. Dar nu doar oamenii au avut de su­ferit în ur­ma furtunii, ci și bie­tele animale. Pentru a da un sin­gur exemplu, în Houston, Texas, aproxi­mativ 1.600 de li­lieci, care trăiau pe lângă două po­duri, au în­ghe­țat, n-au mai putut să stea agățați și au căzut la pământ. Din fericire, o parte din ei au fost salvați de acti­viștii din organizațiile de protecția animalelor, care le-au administrat lichide speciale și i-au ți­nut la căldură. După ce și-au revenit, liliecii au fost duși înapoi, în locurile în care fuseseră găsiți.

Fluvii aeriene în California

Cuvântul „apocalipsă”, asociat cu clima, nu este o exa­ge­rare. Încă din 26 de­cem­brie, Califor­nia, „ra­iul ameri­can”, a fost bântuită în­continuu de furtuni pu­ternice, cul­minând cu o așa-numită „bombă ci­clo­nică”, care a dezlegat pe cerul statului ame­rican șiruri nesfârșite „de fluvii atmosferice”, după cum s-au exprimat repre­zen­tanții Serviciului Na­țional de Meteo­rologie. Fluviile atmosferice sunt formate din vapori de apă și au de obicei câțiva kilometri lungi­me și sute de kilometri lățime, ast­fel încât fiecare din­­tre ele poate transporta o can­titate mult mai mare de apă decât râul Amazon, pro­vocând pro­ble­me imen­se. Ceea ce s-a și întâmplat în California. În 14 Ianua­rie, președintele Joe Bi­den a de­clarat „stare de ca­ta­stro­fă” majoră în acest stat, în care și-au pierdut viața sute de oameni, din cauza furtunilor. Unele dintre victime au fost luate de ape, uneori cu mașini cu tot, iar altele au murit din cauza unor alunecări de teren. Me­teorologii s-au temut că numărul victimelor ar putea crește și din cauza avalanșelor, ei estimând că stratul de zăpadă din regiunile înalte din nordul Californiei urma să ajungă la 1,8 m în urma precipitațiilor abundente, care nu au încetat cu totul nici în cea de-a treia săptămână a acestei luni. San Francisco a înre­gistrat cele mai ploioase două săptămâni din ultimii 150 de ani. Iar asta a pus la grea încercare sistemul de canalizare al oraşului, unde apa de ploaie se amestecă cu apele reziduale, ceea ce poate reprezenta un mare pericol pentru sănătate. În California de Nord, pod­goriile au ajuns sub ape. Furtunile din California au cau­zat, de asemenea, numeroase întreruperi ale alimentării cu ener­gie electrică, fapt care a afectat zeci de mii de gospodării, precum și perturbări majore ale traficului aerian. Cele mai mari pericole le-au reprezentat însă alunecările de teren și inun­dațiile, care au afectat peste 20 de milioane de oameni. Pentru a feri lo­cuitorii din calea lor, autoritățile au decis ca zeci de mii dintre ei să fie evacuați. Printre cei care au primit ordine de evacuare s-au numărat și rezidenții din Mon­tecito, o zonă în­con­jurată de munţi afectați de un incendiu produs în urmă cu cinci ani, și care a devenit extrem de vul­nerabilă în faţa riscului de producere a unor alunecări de teren. După cum au explicat reprezentanții pompierilor, „În ultimele 30 de zile, Montecito a primit între 30 cm şi 50 de cm cubi de precipitaţii în anumite zone, mult peste media anuală de 43 de cm cubi”. Așe­zarea este ticsită de cele­brități, precum realiza­toa­­rele de televiziune Oprah Winfrey și Ellen DeGe­neres, cântărețele Ariana Grande și Katy Perry, ac­trițele Jennifer Aniston și Gwyneth Paltrow și, nu în ultimul rând, Prințul Harry și soția lui, Me­ghan.

Aborigenii, loviți de potop

Începutul anului 2023 a dezlegat ploi năpraz­nice și în Australia de Vest. Printre cei mai afectați au fost locuitorii regiunii Kimberley. Ministrul Servi­ciilor de urgență din Australia de Vest, Stephen Dawson, a declarat că aceștia „se con­fruntă cu un eveniment de inundații care se pro­duce o dată la 100 de ani” și că acestea „sunt cele mai grave inundații pe care Australia de Vest le-a avut în istoria sa”. „Apa e peste tot”, a afir­mat el, iar în urma ploilor, au fost inundate zone „cât vezi cu ochii”, care se întind chiar și pe distanțe de 50 de kilometri. Cum drumurile au fost blocate, mulți oameni au fost evacuați cu ajutorul elicop­terelor. Și tot cu ajutorul aces­tora au fost trans­portate alimente în zonele afec­tate. Potrivit pu­blicației „The Guardian”, e foarte po­sibil ca inun­dațiile catastrofale să fi lăsat sute de oameni fără adăpost. Problema este că mulți oa­meni din aceas­tă zonă locuiesc în gospodării în care se înghesuie mai multe gene­rații ale acele­iași familii. Cu alte cuvinte, nu este ceva neobiș­nuit ca într-o singură casă să locuias­că 10 sau chiar 20 de per­soane. De aceea, este foarte posi­bil ca numărul celor rămași fără un acoperiș dea­supra capului să se dove­dească în final mult mai mare decât s-ar putea crede la prima vedere. Pră­pădul a trecut, dar urmă­­rile sunt dezastru­oase. Inundațiile au lăsat în urmă mașini, cami­oane, autobuze, cadavre de vite și animale sălba­tice, scufundate în mocirla urât mirositoare sau aco­pe­rite de noroi întărit. Majo­ritatea oamenilor ale căror gospodării au fost dis­truse de inundații sunt aborigeni, care se con­frun­tă oricum cu mari probleme materiale și care se simt acum frustrați atât de situația creată, cât și de reacția autorită­ților. Oamenii sunt trau­matizați și furioși, mulți au pierdut totul. Este un dezastru absolut. O pro­blemă majoră este lipsa unei comu­nicări adec­vate a autorităților cu re­pre­­zentanții „Pri­melor Națiuni”. „Într-un loc popu­lat în propor­ție de 80-90% de aborigeni, te-ai aștepta ca auto­ri­tățile să convoace discuții cu liderii lor, pentru a le aduce la cunoștință ce măsuri întreprind, dar o aseme­nea comunicare este inexistentă. Este vorba despre o desconsi­de­rare totală”, se plâng sinis­tra­ții. Autoritățile s-au apărat de acuzații, decla­rând că acesta a fost „cel mai mare dezastru pro­vocat de inundații din istoria statului nostru” și că, în condițiile date, s-au descurcat cum au putut.