Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

SOS – Scrisoarea săptămânii

„Sunt singură și vreau să-mi salvez băiatul”

Povestea noastră începe în data de 13.05.2009, când am devenit mama unui baiețel mult dorit. În timpul sarcinii, am făcut toate analizele necesare și nimic nu a ieșit sus­pect, de aceea, vă dați seama ce șoc am trăit când, la o lună și jumătate după naștere, copilașul a fost cuprins de spasme care s-au generalizat. Ne-am internat de ur­gen­ță la Spitalul Obregia. La primul RMN, s-a văzut un po­sibil edem pe lo­bul parietal și mi s-a spus direct că, ori­când, copilașul meu ar putea muri. La exter­nare, am ple­cat cu diagnosticul de epilepsie criptogenică, adică fără o ca­uză anume, urmând să revenim din trei în trei luni, la control. Eram disperată: mă rugam încontinuu să fie bine, să nu moară, așa cum mi s-a spus. Din păcate, în vârtejul acestor vești căzute pe capul nostru ca un trăz­net, tatăl copilului nu s-a simțit capabil să ramână alături de noi, după ce a auzit gravitatea cazului. Am rămas părinte unic.

A început un minimum de terapie, de la vârsta de 3 ani, și George dădea semne că i s-ar îmbunătăți starea, însă minu­nea nu a ținut mult, deoarece la vârsta de 5 ani s-a șters toată terapia făcută până în clipa aceea! Dis­perată, am tot întrebat pe medici de ce se întâmplă asta, iar ei îmi răspundeau rece: „Ăsta e autismul!”. După 5 ani de terapie, care nu duceau către un rezultat bun, Dum­ne­zeu m-a îndrumat cumva și am găsit la Spitalul Monza o doamnă doctor neurolog minunată, care ne-a recoman­dat teste genetice, ca să vedem ce tip de epilepsie are copilul. După o așteptare groaznic de chinuitoare au venit și rezultatele: copilul avea epilepsie generalizată!

I-a fost prescris un alt tratament. În acest moment, copilul a reînceput să facă progrese cognitive, dar – din păcate – terapeuții au observat că el are… trei vârste: una psihologică, una cognitivă și una fizică, de aceea cazul lui este atât de complicat.

Odată cu pubertatea, au apărut însă și elemente ale bolii Tourette, care i-au fost confirmate în Turcia, deoa­rece în România ne pasau de la neurologie la psihiatrie și înapoi, neștiind ce să-i facă, iar George se trezea noaptea, răcnind, se lovea și nu aveam cum să-l calmez și să-l ajut. Mă simt vinovată că nu am reușit niciodată să-i fac terapie zilnic, deoarece costurile erau prea mari, și am reușit să acopăr doar un minimum de ore, care sunt, ca valoare, de cca 2050 ron pe lună. Înainte, lucrasem ca recepționeră la un centru medical, dar am fost nevoită să devin asistentul personal al lui George, tocmai din cauza problemelor lui grave de sănătate. Cum unica noastră sursă de supravie­țuire este salariul meu de asistent perso­nal, îmi este imposibil să fac față la toate controalele me­dicale, tera­piile și ce mai este necesar pe lângă toate aces­tea. George face pro­grese, nu vor­bește ca la 14 ani, dar este pe drumul cel bun. De comun acord cu terapeutul, am decis că George are nevoie de mult mai multă terapie decât îi pot oferi eu, în prezent, are nevoie și de kine­to­terapie, ca să se poată recupera mai bine, căci are proble­me și de coordonare, de echilibru. Acum, Geor­ge are, fizic, 14 ani, dar dezvoltarea lui este ca de 7 ani. Pen­tru mi­ne, progre­sele sunt foarte mari, având în vedere câte probleme și complicații a avut din primele luni de viață și la ce prog­nostic a fost supus: de-a muri în orice clipă sau de-a nu evolua! Copilul se poate recupera mai mult dacă ar avea o terapie zilnică. Cred în minuni, iar minu­nile sunt făcute de Dumnezeu, prin oameni!

Întotdeauna am dorit să îi pot ajuta pe ceilalți necon­diționat, iar situația actuală, de a cere ajutor, la rândul meu, mă dărâmă, dar, înainte de orice, sunt mama lui și trebuie să lupt pentru el până la ultimul meu dram de energie. Așa încât, oameni buni, vă implor să ne ajutați atât cât puteți!

Am deschis un cont în lei la BRD, Agenția Ploiești Vest, pe numele Lascu Alis Emilia:

RO26BRDE300SV38419093000

Cine poate, ne poate ajuta și trimițând bani prin mandat poștal, la adresa: Șoseaua Vestului nr. 5, bl. 50, sc. A, et. 4, ap. 18, Ploiești, jud. Prahova, cod 100259.

Vă mulțumesc enorm pentru răbdarea avută de a ne citi povestea! Cu stimă,

LASCU ALIS-EMILIA – e-mail: [email protected], tel.: 0734/93.21.20

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian