Un păr bogat creează impresia de sănătate și vitalitate, energie și erotism. El reprezintă o componentă importantă a imaginii de sine. Timp de milenii, pilozitatea ridicată, întâlnită la specia umană, a avut mai ales un rol de protecție, la fel ca blana la animale. Nici până în ziua de astăzi nu se știe exact de ce anume și-au pierdut oamenii cea mai mare parte a părului de pe corp. Pilozitatea de odinioară s-a menținut doar în zone restrânse: sprâncenele, părul pubian, smocurile de păr de la subsuori, care emană o notă olfactivă specifică, părul de pe cap, care servește ca scut de apărare pentru sediul creierului, dar și de frig. Însă dincolo de utilitatea ei, podoaba capilară are și o funcție estetică, devenind obiect de atracție și mândrie personală. Bolile, deficitul de vitamine sau dezechilibrele psihice pot provoca, în anumite momente, căderea părului. Se înțelege de la sine că urmările sunt dezastruoase pentru starea noastră de spirit…
Strălucire, bogăție și suplețe
Cârlionțat sau drept, negru, arămiu, blond sau cărunt, scurt sau lung, pieptănat, încâlcit sau tapat – nu există un păr identic cu altul. Dar aproape toți oamenii au una și aceeași dorință: să se poată făli cu o chică deasă, lucioasă și viguroasă. Vestea bună este că rădăcina firului de păr lucrează cu repeziciune. Din fericire, căci deseori noi ne bruscăm părul fără milă: exagerăm cu periatul și pieptănatul, îl vopsim, îl uscăm forțat cu aer fierbinte, îl răsucim în zulufi, îl ondulăm sau îl întindem. Pentru multă lume, îngrijirea părului este un subiect pasionant. Nu puțini pun preț pe pretinse rețete cu efect sigur: unii refuză să folosească șampon, alții cred că părul capătă un luciu deosebit dacă îl clătim cu oțet sau cu apă rece, în fine, mai există și adepții curelor cu ulei de măsline. Ce e adevărat și ce nu?
Dragoste cu de-a sila
Dacă întrebuințați o cantitate prea mare de șampon, vă degresați firele de păr. Lipsite de grăsimea lor naturală, ele își vor pierde rezistența și elasticitatea. Spălatul prea frecvent, în special cu apă fierbinte, usucă scalpul și provoacă o descuamare a pielii, însoțită de mâncărimi. De aceea, se recomandă să vă spălați pe cap numai o dată sau de două ori pe săptămână, folosind produse ce conțin ingrediente bine tolerate de piele. Periajul insistent deteriorează și slăbește firele de păr, la fel ca frecatul energic cu un prosop, imediat după spălare. Cel mai bine va fi să înfășurați părul în prosop, să-l stoarceți de apă prin presare, iar apoi să-l lăsați liber, să se usuce natural. Dacă utilizați foehnul, reglați-l la un nivel minim de temperatură, căci contactul cu aerul sau obiectele fierbinți (de pildă, cu placa de îndreptat) distruge keratina din structura firelor care, odată ce li s-a fisurat cuticula, nu mai pot fi readuse în forma inițială, ci trebuie tăiate. Totodată, specialiștii ne sfătuiesc să evităm procedurile de ondulare permanentă, ca și vopsitul părului (mai puțin agresive sunt șampoanele colorante).
Pentru sănătatea podoabei capilare
Alături de o îngrijire corectă, există și alți factori, adesea neglijați, care aduc o contribuție importantă la sănătatea și frumusețea podoabei noastre capilare. De multe ori, nu dormim cât am avea nevoie – ei bine, este momentul să aflăm că melatonina, hormonul care induce somnul, stimulează și creșterea părului. De asemenea, o alimentație echilibrată, cu multe legume și fructe, dar și cu suficiente proteine, favorizează nu numai aspectul tânăr al pielii, ci și păstrarea părului și unghiilor într-o formă optimă. Doar împotriva încărunțirii se pare că n-avem leac. Majoritatea oamenilor își descoperă primele șuvițe cărunte la vârsta de 30 pînă la 50 de ani: materialul nostru genetic hotărăște când anume începe să scadă producția de melanină, pigmentul ce dă culoare pielii și părului.
Ce-i de făcut, când ni se rărește părul?
Atât timp cât se menține în limite acceptabile, căderea părului nu reprezintă un motiv de îngrijorare: în medie, pierdem cam 100 de fire pe zi, dar ele vor fi înlocuite fără dificultate. Cei ce se neliniștesc, pe drept cuvânt, din pricina unei căderi masive, apelează deseori la vitamine luate în doze mari, tratamente cu cofeină sau diverse tincturi. Însă toate acestea nu fac decât să amâne diagnosticul pus de medic. În loc să ceară sfatul coafezei sau al farmacistului, persoanele în cauză ar trebui să se adreseze unui dermatolog, care va efectua investigațiile necesare, pentru a stabili fără întârziere originea problemei. Și cu cât se cunosc mai curând cauzele căderii părului, cu atât va avea terapia o șansă mai bună de succes.
Fire mai subțiri și mai scurte
Printre principalii factori declanșatori ai alopeciei (sau cheliei, cum se mai numește căderea părului) se numără unele tratamente medicamentoase, hormonii care irită rădăcinile sensibile ale firelor de păr, dar și procesul natural de îmbătrânire. Celulele părului nostru îmbătrânesc, pur și simplu, într-un mod similar cu cele ale pielii sau oaselor. Pe măsura trecerii anilor, firele de păr nou apărute devin mai fragile, cresc mai subțiri și mai scurte, iar momentul când se petrece acest fenomen diferă de la o persoană la alta. În ultima vreme, cercetătorii care au aprofundat studiul temei respective au reușit să înțeleagă mai bine mecanismele moleculare și biologice ale pierderii părului, precum și influențele genetice. Pe această bază s-a trecut apoi la elaborarea de terapii inovative, care deocamdată vizează – nu atât resorturile afecțiunii, cât mai degrabă înlăturarea simptomelor. Tratamentele de replantare a părului durează trei-patru luni, iar acolo unde există o cauzalitate genetică, ele se pot prelungi pe mai mulți ani sau chiar până la sfârșitul vieții.
În câte feluri ne putem pierde părul
La bărbați, ca și la femei, moștenirea genetică este cel mai des întâlnit dintre factorii declanșatori ai căderii părului. Ea se manifestă pregnant mai ales în alopecia androgenică (rărirea vizibilă a părului, cauzată de hormonii masculini). În urma unor procese biologice, ia naștere în foliculii piloși, în glandele suprarenale, iar la bărbați, și în prostată, dihidrotestosteronul (DHT), un hormon derivat din testosteron. Din pricina unei predispoziții ereditare, rădăcinile firelor de păr nu tolerează prezența acestei substanțe, ceea ce duce la căderea părului. Este un tip de alopecie care se regăsește la 70-80% dintre bărbați și 29-42% dintre femei, are o evoluție lentă și se agravează la înaintarea în vârstă. De obicei, se prescriu tratamente medicamentoase, dar se poate încerca și metoda radicală a transplantului de păr. O formă complet diferită a aceleiași afecțiuni este alopecia difuză, care constă în căderea accentuată a firelor de păr pe întreaga suprafață a scalpului. Cauzele sunt multiple, extrem de diverse, însă par să aibă totuși un numitor comun – slăbirea rezistenței organismului, dintr-un motiv sau altul. Lista cuprinde, printre altele: o carență majoră de zinc sau fier, o infecție gravă (cum a fost Covid-19), o intervenție chirurgicală recentă, diferite patologii (probleme tiroidiene, boli hepatice, diabet), modificări ale echilibrului hormonal (de exemplu, provocate de sarcină, naștere sau menopauză) și, nu în ultimul rând, stresul. Din fericire, după depășirea perioadei dificile, părul se reface. Simptome cu totul ieșite din comun prezintă în schimb alopecia areata, care este o boală autoimună. Sistemul imunitar hiperactiv atacă și inflamează foliculii piloși, provocând căderea firelor de păr. Se creează astfel din loc în loc porțiuni de piele de formă rotundă sau ovală, complet lipsite de păr. Tratamentul include imunoterapie, administrare de corticosteroizi și consiliere psihologică. Afecțiunea are o evoluție discontinuă și uneori se vindecă spontan.
Stresul ne scoate peri albi?
Un studiu realizat la Universitatea Columbia din New York confirmă faptul că stresul favorizează încărunțirea. Cercetătorii au corelat în permanență jurnalele, în care participanții își notau evenimentele stresante ale zilei, cu culoarea părului lor. Astfel, au putut constata că, într-adevăr, în perioadele marcate de stres, firele de păr creșteau depigmentate. Însă încărunțirea bruscă este un mit, întreținut de legende ca aceea a Mariei Antoaneta, nefericita regină a Franței, despre care se povestește că ar fi albit peste noapte, cu puțin înainte de a fi ghilotinată, în anul 1793. Dar încărunțirea se produce în timp, pigmentul n-are cum să dispară dintr-o dată. Iar în final, studiul ne dă și o veste bună: după eliminarea stresului, firele de păr nou apărute sunt iarăși colorate, ca mai înainte.
Ce soluții avem contra…
… mâncărimilor de pe pielea capului?
Trebuie stabilită mai întâi cauza și de aceea ar fi indicat să consultați un medic dermatolog. Este posibil să aveți scalpul uscat în urma folosirii unui șampon antimătreață, dar se poate să fie vorba și de o micoză, o eczemă sau chiar de păduchi.
… mătreții?
Problema se remediază ușor, dacă alegeți produsul cosmetic potrivit, de exemplu, un șampon cu acid salicilic sau cu disulfură de seleniu. În cazul când o analiză de laborator a confirmat existența unei infecții fungice, va fi necesar să apelați la un preparat antimicotic.
… părului uscat?
Masați dimineața vârfurile părului cu o combinație de două uleiuri: cocos și rădăcină de Brusture. Sau lăsați uleiul să acționeze peste noapte. Și panthenolul conferă un plus de luciu și suplețe.
… părului gras?
Pe termen scurt, vă poate fi de folos un șampon sicativ. Pe termen lung, nu vă mai spălați pe cap atât de des. După numai o săptămână de pauză, glandele sebacee vor produce mai puțin sebum.
Muniție contra alopeciei
Minoxidilul
Este utilizat ca tratament pentru alopecia androgenică. Fiind un puternic vasodilatator, el activează irigația sangvină la nivelul foliculilor piloși, astfel încât rădăcinile firelor de păr pot beneficia de o cantitate sporită de nutrienți, iar aceasta favorizează creșterea părului. Se aplică pe scalp sub formă de spumă sau loțiune. Deoarece s-a constatat că, după încheierea tratamentului, apar destul de des recidive, se recomandă cure de câte două-trei luni, reluate cu pauze între ele, pe durata mai multor ani.
Finasterida
Încorporată în tablete, finasterida se administrează exclusiv bărbaților, în scopul de a împiedica transformarea testosteronului în dihidrotestosteron (DHT), cu consecințele negative cunoscute asupra integrității podoabei capilare. Studiile evidențiază o rată de succes de aproximativ 70% la cei afectați de alopecie androgenică. Pe de altă parte, s-a constatat că efectele nu se mențin ulterior, prin urmare pacienții la care preparatul s-a dovedit eficient și care țin cu tot dinadinsul să-și păstreze părul vor trebui să se trateze pe toată durata vieții lor. Unii dintre ei declară că au fost și mai mulțumiți de rezultate atunci când au folosit, concomitent cu Finasterida, și Minoxidilul.
Inhibitorii hormonilor masculini
Să nu uităm că există și femei care suferă de alopecie androgenică. E vorba de cele ce au un nivel prea ridicat de hormoni masculini. În cazul lor, blocarea conversiei testosteronului în DHT în interiorul foliculilor piloși se realizează prin administrarea așa-numiților antiandrogeni (sau antagoniști ai testosteronului), compuși ce se regăsesc în formula pilulei anticoncepționale.
Agenții iritanți
În alopecia areata (care, după cum am precizat anterior, face parte din categoria afecțiunilor autoimune), una din opțiunile terapeutice este și aceasta: se aplică pe pielea capului unguente cu substanțe iritante, care provoacă o dermatită de contact. Se urmărește astfel atragerea celulelor imunitare, pentru a le abate de la activitatea lor distructivă la rădăcina firelor de păr. Fiind deosebit de sensibil, tratamentul se desfășoară sub strictă supraveghere medicală și de aceea preparatele nu se comercializează în farmacii.
5 mituri
* Părul cade mai mult, dacă este spălat prea des.
Fals. Spălatul nu influențează în niciun fel ciclul de creștere a părului. La spălat se desprind doar firele aflate în faza exogenă (de cădere) a ciclului.
* Vopsitul poate favoriza căderea părului.
Nu. Vopsitul nu poate dăuna unui păr sănătos, deoarece procesul lui de creștere se petrece la nivelul foliculilor piloși, adică dedesubtul suprafeței scalpului, acolo unde vopseaua nu ajunge. Însă dacă îl vopsim frecvent, părul riscă să devină casant.
* Rasul în cap ajută părul să crească mai repede și mai bogat.
Greșit. Lungimea maximă a firului de păr este de la bun început determinată genetic, iar rasul în cap nu schimbă nimic în această privință. Atâta doar că firele apărute după ras sunt mai viguroase și ceva mai rigide.
* Bărbații cu chelie sunt mai potenți.
Fals. Chelia pe care o vedem la mulți bărbați nu are nicio legătură cu abundența secreției de testosteron, ci se înscrie în simptomatologia alopeciei androgenice, mai exact, se explică prin reacția rădăcinilor părului la prezența hormonului DHT, rezultat din conversia testosteronului.
* Căldura asigurată de purtarea indispensabililor lungi favorizează creșterea părului.
Nu. Dedesubtul scalpului, acolo unde are loc procesul de creștere a firelor de păr, există o temperatură constantă de 37
