Foc și potop

– Vremea a înnebunit –

– 7 iulie a fost ziua cu cea mai mare temperatură medie globală din istorie, iar luna trecută am avut parte de cel mai călduros iunie înregistrat vreodată. Însă nu doar căldurile extreme au creat pro­bleme în această vară, ci și inundațiile de proporții istorice, care au făcut ravagii în toate colțurile lumii, începând cu India și Japo­nia și sfârșind cu Statele Unite, unde președintele Joe Biden s-a văzut silit să declare stare de urgență –

Cea mai călduroasă zi din istorie

Cine a urmărit știrile în prima săptămână a lunii iunie a putut observa un fenomen nemaiîntâlnit: Centrul Naţional pentru Previziuni de Mediu din Statele Unite a anunțat că ziua de 3 iulie, care a picat într-o luni, a fost cea mai călduroasă zi de când au început măsurătorile meteorologice (la sfâr­șitul secolului al XIX-lea), temperatura medie globală depășind pentru prima dată 17 grade Cel­sius. Recordul din 3 iulie a depășit, astfel, prece­dentul record, din august 2016, când se înregis­traseră 16,92 grade Celsius. De la un record la altul, au trecut șapte ani. Ei bine, pentru următorul record, nu a mai fost însă nevoie decât de o singură zi. Pentru că marți, 4 iulie, temperatura a urcat încă și mai mult, ajungând la 17,18 grade Celsius. Ex­perții au avertizat apoi că acest record va mai fi bătut de câteva ori în decursul acestui an. N-a trecut nici măcar o săptămână și s-a dovedit că au avut dreptate: joi, 6 iulie, s-a înregistrat un nou record, pentru cea mai călduroasă zi din istorie, temperatura medie globală ajungând la 17,23 grade Celsius. Vestea a venit la foarte scurt timp după un alt anunț menit să ne pună pe gânduri. Repre­zentanții Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, finanţat de Uniunea Europeană, au anunțat că iunie 2023 „a fost cea mai călduroasă la nivel global, depăşind cu peste 0,5°C media din intervalul 1991-2020 şi depăşind precedentul record cu o marjă substan­ţială”. Iar potrivit Elenei Mateescu, directorul Agenției Naționale de Meteo­rologie din București, la nivel internațional, se anticipează că luna iulie s-ar putea dovedi, la rân­dul ei, la nivel mondial, cea mai călduroasă din ultimii 120 de ani.

Capul răutăților – El Niño!

Temperaturile record din această perioadă sunt explicate de meteorologi nu doar prin prisma creș­terii emisiilor cu efect de seră în atmosferă, ci și ­prin faptul că fenomenul meteorologic La Niña, care are tendinţa de a reduce tem­peratura oceanelor şi care s-a manifestat cu începere din 2020, a luat acum sfârșit, fiind înlocuit de fenomenul contrar, numit El Niño. După cum au explicat reprezentanții Organizaţiei Mondiale de Meteorologie (OMM) din cadrul ONU, impactul de împrospătare adus de La Niña a frânat temporar creşterea globală a temperaturilor.

În iunie, specialiștii anunțau că El Niño, care influențează circulația atmosferică în mai multe regiuni ale lumii și în privința căruia me­teo­rologii se tem că ar putea contribui la creșterea temperaturii globale pes­te pragul cheie admis, începuse deja să afecteze Ocea­nul Pacific. Din cauza lui El Niño, apele din estul Oceanului Pa­cific se încălzesc, împin­gând cantități semni­fica­tive de căldură în atmo­sferă și afectând vre­mea la nivel global. Iar dacă în loc de un El Niño nor­mal, vom avea parte de un așa-numit „Super El Niño”, așa cum s-a în­tâmplat în intervalul 1997-1998, ne putem aș­tepta la ce e mai rău. Fe­nomenul înregistrat atunci a produs la nivel mon­dial pagube estimate la peste 5 trilioane de dolari și a provocat moartea a nu mai puțin de 23.000 de oameni. Spe­cialiștii apreciază că probabilitatea de a ne con­frunta și acum cu un „Su­per El Niño” este de doar 25%. Dar fie că va fi sau nu un El Niño obiș­nuit, cercetătorii cred că șansele ca acest fenomen să atingă o intensitate pu­ternică, până la sfârșitul anului, sunt de 84%… Ceea ce în­seamnă că abia anul viitor își va descătușa în­tregul po­ten­țial, astfel încât 2024 ar putea deveni cel mai cald an la nivel global, de­pă­șind recordurile înre­gis­trate în toate timpurile. De altfel, experții cred că pro­babilitatea ca recordul să fie depășit este de peste 90%. Iar potrivit unei ana­lize publicate recent de Met Office, Serviciul Me­teorologic din Marea Bri­tanie, depășirea tempera­turii cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindus­triale poate amenința însăși supraviețuirea unor țări mai expuse, precum cele de coastă și insulare. Un Auschwitz al naturii în­furiate de om.

China – de la minus 50 de grade, la plus 50

Conform Met Office, din cauza fenomenului El Niño, valuri de căldură marină extremă au fost observate încă din iunie, de exem­plu, în jurul Irlandei, Regatului Unit şi în Marea Baltică. De ase­menea, gheaţa marină din Antarc­tica a ajuns anul acesta la cel mai scăzut nivel pentru luna iunie de la începutul măsurătorilor satelitare, fiind cu 17% sub medie şi dobo­rând precedentul record pentru această lună a anului. Dar pro­blemele au fost departe de a se opri aici. În China, unde în urmă cu șase luni se înregistrau minus 50 de grade, temperaturile din localitatea Sanbao din Xinjiang, au urcat, în 16 iulie până la 52,2 grade Celsius. Și, din nefericire, este de așteptat ca temperaturile neobișnuit de ridicate să mai persiste timp de câteva zile. Canicula prelungită a pus la grea încercare rețelele electrice și culturile agricole. Cu atât mai mult cu cât anul trecut s-a înregistrat cea mai severă secetă din ultimii 60 de ani. În iunie, canicula a pus la grea încercare și Mexicul, unde, cel puțin 100 de persoane au murit din cauze asociate căldurii, după ce temperaturile au urcat până aproape de 50 de grade Celsius.

Inundații: 15 morți într-o singură zi

Însă nu doar canicula a provocat și continuă să provoace mari probleme în această vară, ci și inundațiile. De exemplu, în India, s-au produs ploi musonice record, soldate cu 15 morţi,într-o singură zi. De altfel, potrivit AFP, la 9 iulie, a căzut în această țară cea mai mare cantitate de precipitații înregistrată în ultimii 40 de ani, într-o singură zi de iulie. Inundaţii de proporții istorice s-au înregistrat și în Statele Unite, unde capitala statului Vermont a fost înghițită de ape, silindu-l pe preşedintele Joe Biden să declare stare de urgență pentru această regiune. Inundațiile au lovit, de asemenea, sud-estul Japoniei, unde autoritățile au anunțat, în iulie „cea mai puternică ploaie înregistrată vreodată”.