Invazie de insecte, șoareci și crustacee

– Speciile de creaturi invazive, sosite la noi de pe alte meleaguri, reprezintă un pericol mai mare pentru sănătate decât se credea până acum. Cine le aduce nu se știe exact. Se bănuiește că sunt transportate în bagajele mili­oanelor de imigranți care curg în râuri spre Europa –

În urmă cu câteva săptămâni, pilotul brazilian de curse Douglas Costa și logod­nica lui, Mariana Giordana, au murit de tifos, la doar câteva zile după o mușcătură de că­pușă. Pericolul crește și în Europa. Infecția este transmisă mai ales de căpușa Hyalomma. Potrivit Institutului Robert Koch (RKI), aceasta nu exista în Europa până în urmă cu câțiva ani. Odată cu creșterea temperaturilor și a perioadelor de se­cetă prelungită de care au nevoie aceste arahnide pentru a se transforma în căpușe adulte, ele sunt observate cu o frecvență din ce în ce mai mare. Iar acest lucru este valabil și pentru alți purtători de boli infecțioase. Epidemiologii avertizează că, în ulti­mii ani, s-a înregistrat în contextul schimbărilor climatice o tendință clară de amplificare a agen­ților patogeni.

Într-un prim raport privind consecințele schim­bărilor climatice asupra sănătății populației, RKI a atras atenția la începutul lunii iunie cu privire la rolul de vectori pe care îl joacă speciile străine, care sunt tot mai răspândite pe la noi. De exem­plu, țânțarul tigru asiatic, care este tot mai frecvent semnalat, le ​​poate transmite oa­me­nilor virusul Zika sau agenți patogeni ai febrei dengue și ai febrei galbene.­

Căpușa Hyalomma marginatum

* A început să se înmulțească și să se natu­ralizeze în Europa.

* Purtător de agenți patogeni.

De ani de zile apar în Europa tot mai multe specii de căpușe. Adusă propabil de păsările mi­gra­toare, a ajuns la noi și căpușa uriașă Hya­lomma, de cinci până la 56 milimetri și care, spre deosebire de speciile autohtone, vânează în mod activ. Ea depune până la 2.000 de ouă pe an și poate transmite febra hemoragică de Crimeea-Congo.

Loc de preveniență: Africa de Nord, Asia.

Păianjenul Loxosceles

(numit și păianjenul pustnic maro)

* Cu o incidență în creștere.

* Extrem de veninos și letal.

Dacă nu este tratată, muș­cătura păianjenului pust­nic maro se poate do­vedi letală. Ex­per­ții se tem că arahnida este pe cale să se naturalizeze în Eu­ropa.

Loc de proveniență: Ame­rica de Nord și de Sud.

Ţânţarul tigru asiatic

* De la semnalări răzlețe, până la natu­ra­lizare.

* Purtător al mai multor boli virale, pre­cum virusul West Nile.

Primele exem­pla­re de țânțari tropicali au fost sem­nalate în urmă cu circa 15 ani. Lupta pentru combaterea răspândirii vectorului repre­zintă între timp o sarcină permanentă.

Loc de proveniență: Asia de Sud-Est.

Șoarecele scurmător (Myodes glareolus)

* Naturalizat în Europa.

* Purtător de hantavirus și tenia vulpii.

Bolile cauzate de han­ta­virus sunt considerate zoo­noze (boli infecțioase trans­mi­sibile de la animalele ver­tebrate la om și invers). Infectarea se produce mai ales prin inhalarea de praf amestecat cu saliva, fecalele sau urina animalelor contaminate.

Loc de proveniență: Europa și nordul Asiei.

Molia stejarului

* Naturalizată în Europa.

* Produce inflamații ale pielii.

Din cauza schimbărilor climatice, molia pro­cesionară a stejarului a început să prolifereze în masă, afectând zone întinse. Perii veninoși ai omizilor pot declanșa la om un răspuns imunitar puternic.

Omizile acestor molii pornesc în șir indian în căutare de hrană. Perii otrăvitori ai acestor dău­nători se acumulează în decursul anilor în regiu­nile afectate, mai ales în tufele și în ierburile care cresc în preajma copacilor.

Loc de proveniență: Europa.

Ambrozia

* Naturalizată în Europa.

* Polen puternic alergogen.

Această plantă din America de Nord, care a ajuns la noi acum aproximativ 150 de ani, poate elibera până la un miliard de particule de polen și prelungește sezonul aler­giilor.

Loc de proveniență: Ameri­ca de Nord.

Racii roșii, americani

* Naturalizați în Europa.

* Amenință speciile indigene.

Acești raci de râu se înmulțesc rapid și se răspândesc pe cursurile de apă. Ei poartă o boală care poate distruge toate speciile autoh­tone de raci. Proveniți din America, ei și-au făcut o vreme veacul la Berlin, chiar și pe străzi. Imaginea surprinsă în fața Amba­sadei Spaniei a făcut înconjurul lumii.

Loc de proveniență: America de Nord.

Noi specii invazive listate în UE în intervalul 2016-2022

Plante 41

Mamifere 13

Peşti 10

Crustacee și moluște 8

Nevertebrate (viermi și insecte) 6

Păsări 6

Amfibieni și reptile 4

Pe lista de specii invazive realizate de Uniu­nea Europeană sunt incluse specii de ani­male și plante care pot afecta, în urma răspândirii lor, habitate sau ecosisteme. În august 2022, lista a fost extinsă din nou, incluzând alte 22 de spe­cii.