Durerea articulară este una dintre cele mai frecvente motive de suferință fizică. Potrivit estimărilor, jumătate dintre adulți se plâng de dureri la genunchi, la șold sau la umăr. În cazul multora, durerile permanente sunt provocate în special de artroză, de gută sau de bolile reumatice. Medicul de familie este de regulă primul la care apelăm în asemenea cazuri. Când medicamentele nu mai reușesc să ne atenueze simptomele, începem să disperăm. Însă chinul permanent poate fi evitat dacă specialiștii și cei afectați știu să folosească gama largă de tratamente pentru combatere a durerii pe care ne-o pune la dispoziție medicina modernă, care combină ingenios kinetoterapia și fizioterapia cu tehnicile pentru gestionarea durerii și metodele ortopedice. Antrenamentul direcționat întărește mușchii din jurul articulațiilor tensionate și ameliorează durerea.
Unele probleme ni le creăm singuri
Durerile articulare sunt o adevărată tortură. După durerile de cap și cele de spate, ele se numără printre problemele cel mai frecvent întâlnite în practica medicală: cu ele se confruntă aproape fiecare a doua persoană trecută de 45 de ani. Genunchi, șolduri, umeri – fiecare articulație este un mecanism extrem de complex, care trebuie să reziste la sarcini mari. Iar cele mai frecvente boli ale articulațiilor sunt artrita, bolile reumatice și artroza. Ele duc la uzură și la dureri cauzate de inflamație. Printre cauzele cel mai des întâlnite se numără postura corpului și dispunerea incorectă a greutății corporale. În loc să stăm cât mai drept, solicitându-ne astfel cât mai puțin articulațiile și susținând regenerarea cartilajului, ne cocârjăm la birou, ne tolănim în fața televizorului sau stăm cocoșați, cu ochii pironiți la smartphone sau la tabletă. De restul se ocupă kilogramele în plus și lipsa exercițiilor fizice. În absența activității fizice, articulațiile nu sunt lubrifiate corespunzător. Cartilajul articular nu se poate regenera, devine fragil și își pierde funcția de protecție. Osul ajunge să se frece pe os. Iar asta provoacă durere.
Mișcați-vă articulațiile în mod regulat
Pentru a susține procesul de autovindecare a articulațiilor și cartilajelor, acestea ar trebui în mod regulat solicitate și puse în mișcare. Ideal este să faceți cu fiecare articulație toată gama posibilă de mișcări.
Ce ne dezvăluie durerile
Durerile au rostul lor: ele indică existența unei inflamații, a unei boli sau a unei vătămări. Ele ne determină să ne oprim din mers dacă facem bășici la picioare și să ținem brațul rupt nemișcat. Factorii declanșatori ai durerii acute sunt evidenți: degetul s-a prins în ușa dulapului ori ligamentul încrucișat s-a rupt când ne-am răsucit glezna. După ce corpul repară daunele, chinul dispare. Cel puțin, așa decurg lucrurile în mod normal. Dar ce se întâmplă dacă durerea persistă chiar și după trei luni, și nici măcar medicamentele puternice nu produc vreo ameliorare? În asemenea cazuri, sistemul de avertizare, care în mod normal e util, a scăpat de sub control, iar durerea a devenit cronică.
Ne concentrăm prea mult asupra durerii
Durerile cronice nu pot fi atribuite unei cauze organice. Ele sunt rezultatul unei interacțiuni funeste între anumite semnale fizice, procese neuronale și stări emoționale. Această combinație este motivul pentru care nicio terapie clasică nu ajută în astfel de cazuri. Pacienții trebuie să învețe să gestioneze durerea la nivel psihologic. Pe mulți îi ajută tehnicile de relaxare. Durerea poate fi ameliorată cu și ajutorul antrenamentului mental. Astfel ajungem să ne concentrăm din nou atenția asupra altor lucruri, iar durerea se estompează.
Există o legătură între sensibilitatea la durere și emoții
Echilibrul mental influențează și percepția durerii: dacă ne simțim susținuți de partenerul nostru sau de familie, dacă suntem mulțumiți de viața și de locul nostru de muncă, atunci percepem durerea ca fiind mai puțin intensă. Durerea și emoția sunt procesate în aceeași parte a creierului, în sistemul limbic și, drept urmare, ele se influențează reciproc. Dacă nu ne merge bine sau nu ne simțim bine din punct de vedere emoțional, putem percepe aceeași durere într-un mod mai intens. Cine se îngrijește de bunul mers al vieții sale sufletești poate constata în scurt timp o ameliorare a durerii.
Probleme la șold
Șoldul este una dintre cele mai solicitate articulații ale corpului. Capul femural, care are mărimea unei mandarine, se cuibărește perfect în cavitatea articulară a osului coxal, numită acetabul. Cele două formează împreună articulația șoldului. Grație acestei mari articulații sferice, suntem capabili să ne deplasăm în poziție verticală. Dacă nu este suprasolicitată, ea funcționează bine cât trăim. Însă greutatea excesivă și lipsa exercițiilor fizice favorizează uzura și ne pot afecta șoldurile. Primul semn al osteoartritei constă în durerea apărută în zona inghinală și care iradiază în partea frontală a coapsei.
Ortopezii și chirurgii specializați în traumatologie fixează anual aproximativ 230.000 de șolduri artificiale. Protezarea de șold este una dintre cele mai comune proceduri. Nouă din zece pacienți sunt atât de mulțumiți după operație, încât li se întâmplă să uite de articulația lor artificială. Este un lucru atestat de studii. Grație tehnicilor chirurgicale care menajează musculatura, a instrumentelor fine și a materialelor compatibile și durabile, procedura a început să poată fi folosită și în cazul pacienților mai tineri. Însă în pofida tuturor acestor succese, o decizie privind înlocuirea șoldului trebuie îndelung chibzuită. Ca orice intervenție chirurgicală, ea comportă riscuri. Cei care nu știu ce decizie să ia sunt sfătuiți de experți să obțină o a doua opinie de la un medic specializat în probleme articulare.
Articulații artificiale
Se fixează bine
Chirurgii preferă să fixeze proteza în articulație fără a apela la ciment. Sau o prind cu ciment, care e de fapt un fel de lipici special. O altă variantă este fixarea protezei cu ajutorul șuruburilor.
O combinație bună
Capul protezei de șold poate fi din metal sau ceramică, iar coada protezei este din plastic, ceramică sau metal. Medicii combină cel mai adesea un cap ceramic cu o coadă din plastic.
Proteza e supusă uzurii
De îndată ce două materiale artificiale încep să se frece unele de altele, încep să se formeze particule minuscule. Ele se depun între metal și os, iar acesta începe să se descompună. Articulația artificială slăbește, astfel încât devine necesară înlocuirea ei.
Protezarea șoldului se numără printre cele mai de succes intervenții – dar chiar și în aceste condiții, o decizie în acest sens trebuie luată numai după ce am chibzuit îndelung.
Probleme la genunchi
• Operația nu se impune în toate cazurile •
Genunchiul este cea mai mare și mai puternică articulație a corpului. Combinația de articulație femuro-patelară și tibio-femurală ne permite să-l întindem, să-l îndoim și să-l rotim. Genunchiul amortizează de-a lungul fiecărei zile câteva tone de greutate. În mod normal, nu e nicio problemă. Dar când lucrăm la calculator sau la birou, uităm adesea să ne îngrijim de articulațiile genunchilor. Pentru a rămâne sănătoase, ele au nevoie de exerciții fizice. În caz contrar, nu sunt suficient lubrifiate. Iar cartilajul cu rol de amortizare își pierde funcția de protecție. Primele semne de uzură pot să apară la o vârstă fragedă, iar mai târziu, ele pot degenera adesea într-o artroză dureroasă.
E utilă artroscopia?
Artroza a fost tratată timp de mulți ani cu ajutorul artroscopiei, care poate să implice verificarea și curățarea zonei afectate. Adeseori, nu obținem mai multe avantaje în urma procedurii pe cât am face-o cu ajutorul analgezicelor și kinetoterapiei. Cu toate acestea, în anumite cazuri speciale, această intervenție chiar se impune. Obstacolele mecanice precum fragmentele de cartilaj sau părțile rupte de menisc trebuie îndepărtate, pentru că, în caz contrar, se produc alte leziuni.
Se estimează că medicii fac de circa 400.000 de ori pe an asemenea incizii la nivelul genunchilor. Procedura este adesea efectuată în urma producerii unor leziuni acute, precum rupturile de menisc și leziunile de ligamente încrucișate, care sunt adesea rezultatul mișcărilor articulare rapide și bruște, ca cele efectuate în fotbal sau handbal. Dar chiar și în astfel de cazuri, operația nu este obligatorie. „În funcție de tipul leziunii și al simptomelor, pacienții pot să aștepte și să vadă dacă nu cumva ajung să se simtă mai bine și fără o intervenție chirugicală”, spun medicii.
Ce ajută
• Căldura și frigul, analgezicele și kinetoterapia – terapiile însoțitoare pentru problemele articulare sunt pe cât de numeroase, pe atât de eficiente •
Compresele și împachetările reci ameliorează inflamația acută. Ulterior ne ajută și căldura degajată de fango, un nămol mineral de origine vulcanică sau vegetal-minerală, ultrasunetele și lumina roșie. Calmantele, precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), între care se numără și aspirina, ameliorează durerea și inflamația. Ele nu reprezintă însă o terapie de lungă durată, deoarece atacă mucoasa gastrică. Rezultatele studiilor privind injecțiile cu acid hialuronic lichid sunt contradictorii. Merită totuși o încercare, atunci când alte terapii nu dau rezultatele scontate. La rândul ei, kinetoterapia ajută la dezvoltarea masei musculare și la ameliorarea durerilor articulare. Continuați să faceți exercițiile și acasă, pe cont propriu!
Artroscopia la nivelul genunchiului este controversată. Ea poate fi însă utilă în cazul unor probleme mecanice, precum ruptura de menisc.
Ideal e să acționăm preventiv
Cel mai bine este să ne asigurăm că durerile articulare nu ajung să își facă apariția. Putem face acest lucru acordând atenție câtorva lucruri care țin de viața de zi cu zi.
* Evitați să ajungeți supraponderali. Kilogramele în plus sunt extrem de dăunătoare pentru articulații, din cauza solicitării suplimentare la care le expun și pentru că celulele adipocite (de grăsime) produc hormoni tisulari, care promovează inflamația în cartilaj.
* Faceți multă mișcare. Când suntem activi, se formează mai mult lichid sinovial, care lubrifiază cartilajul și distribuie nutrienții în articulație. Altfel, cartilajul își pierde din umiditate, devine aspru și friabil. Consecințele constau în uzura sesizabilă a articulației și în apariția durerii.
* Preventiv, faceți kinetoterapie. Antrenamentul direcționat întărește mușchii, astfel încât articulațiile afectate nu mai au de dus o povară la fel de mare.
Ce putem face noi înșine pentru articulațiile noastre
Ventuze
Presiunea negativă din paharul ventuzei stimulează circulația sanguină și drenajul limfatic, iar metabolismul se îmbunătățește. Procedura este deosebit de eficientă în cazul tensiunii musculare și contracturii.
Lipitori
Saliva lipitorilor conține peste 30 de substanțe cu efect analgezic, antiinflamator și anticoagulant. Procedura este deosebit de eficientă în cazul articulațiilor mici, precum degetele de la picioare.
Qigong
Este un stil de gimnastică chinezească care combină exercițiile de respirație, mișcarea și meditația, armonizează și stabilizează echilibrul energetic al organismului.
Postul terapeutic
Când ne este foame, organismul eliberează mai puține substanțe mesager inflamatorii, cum ar fi interleukinele. O zi de post pe săptămână, doar cu lichide, este ideală. În plus, renunțând la grăsimile animale, evităm și acidul arahidonic, care favorizează inflamația.
Cu ce putem înlocui medicamentele?
Mișcare
Durerile sunt adesea rezultatul tensiunii musculare și al blocajelor articulare. Ele se ameliorează atunci când lucrăm activ la întărirea musculaturii. De aceea, este recomandabil să facem de cel puțin trei ori pe săptămână un antrenament moderat, cu o durată de minimum o jumătate de oră.
Căldură
Ea dilată vasele de sânge, stimulează circulația sanguină și reduce tensiunea dureroasă în mușchi. În cazul durerilor care nu au fost provocate de inflamații, sunt recomandate compresele cu fango și nămol, precum și o baie caldă sau o vizită la saună.
Masaje
Folosindu-se de anumite tehnici speciale, maseurii aplică stimuli mecanici pe piele, hipoderm, mușchi și tendoane. Aceștia stimulează circulația sângelui și relaxează mușchii.
Acupunctura
Acele generează stimuli care au un efect pozitiv asupra percepției durerii. Endorfinele blochează căile durerii, astfel încât aceasta nu mai ajunge la creier.
Romanian