Adevărul despre COLESTEROL

– Despre colesterol se vorbește când se apropie frigul și o dăm pe grăsimi, care să țină „de cald”. El nu este însă un „mons­tru”, așa cum se spune, ci o dereglare a orga­nis­mului, care poate fi co­rectată cu un regim de viață curat. Iată cele mai im­portante în­trebări și răspunsuri despre colesterol –

„Din păcate, nivelul coleste­rolului este prea ridicat”. O a­se­menea sentință, du­pă in­ter­pre­tarea a­nalizelor de sânge, bagă în sperieți pe oricine, fiindcă au­tomat ne gândim la infarct. Și pe bună drep­tate, pentru că circa o treime din popu­lația Europei este amenințată de acest „monstru” înfricoșător. Iar coleste­rolul peste limită reprezintă – fără nicio în­do­ială – un risc serios pentru ini­mă și va­sele san­gu­ine. Dar nu trebuie să intrăm în pa­nică. Valorile co­les­­terolului sunt în­registrări de moment, care os­cilează cu până la zece procente. Un nivel prea ri­dicat astăzi poate fi în limitele nor­male, peste câ­teva săptămâni. Dacă nu, o analiză a lipidelor sta­bilește cu exac­titate o eventuală situație critică a grăsimilor din sânge. În principiu, fiecare adult ar trebui să-și cunoască valorile coleste­rolului, afir­mă specia­liștii. Fiindcă doar astfel se poate in­terveni la timp, pentru a evita ce este mai rău. Ade­seori este suficientă o schimbare a deprin­derilor de viață. Cum s-o faceți și de ce mai depinde elimi­narea riscu­rilor aflați din răs­punsurile la cele mai frec­vente între­bări legate de colesterol.

Chiar este colesterolul așa de periculos cum se spune?

– Nu. Colesterolul este o componentă vitală a tuturor celulelor. Fiecare om dis­pune – în propriul orga­nism – de aproximativ 150 g de colesterol, din care aproa­pe 10 g dizolvate în sânge. Din gră­simea existentă în sânge, organismul „constru­iește” nu­meroși hormoni (de ex. es­trogenii), dar și acidul cholic (com­ponent al bilei) sau vita­mina D. Dacă, însă, cantitatea de co­lesterol prezentă în sânge este prea mare, acesta poate „ataca” pe­re­ții ar­terelor, care se scle­rozează. Prin­ci­palul responsabil es­te co­lesterolul „rău”, sau LDL (Low Den­sity Li­po­­pro­tein), care tre­buie rea­dus la ni­velul normal. Spre deo­sebire de el, coles­terolul „bun” sau HDL (High ­Density Lipo­pro­tein) protejează va­sele san­guine de scle­­rozare și ar tre­bui să aibă un ni­vel cât mai ri­dicat. Cel pu­țin așa reco­man­dă marea ma­jo­­ri­ta­te a specia­liș­ti­lor în pro­ble­me vascu­la­re, deși tot mai multe studii ara­tă că la ju­mă­tate din pa­cienții cu infarct, valorile coles­te­ro­lului sunt ab­solut normale. În clipa de față, acest feno­men este pe cale de a fi elu­cidat prin studii clinice.

Care sunt valorile normale?

Valorile orientative „bă­tute în cuie” sunt de do­me­niul trecutului. În general, pericolul este inexis­tent sau foarte mic, dacă nivelul colesterolului total se află sub 200 mg/dl. În caz că depășește această valoare, ar trebui verificate separat nivelul HDL și al LDL din sânge. La femeile trecute de 55 de ani, care nu prezintă un alt factor de risc (de pildă, hi­pertensiune arterială), tratamentul se impune doar dacă nivelul colesterolului total este mai mare de 250 mg/dl, iar o concen­trație a LDL-ului de sub 160 mg/dl este considerată perfectă. Dacă facto­rii de risc sunt mai numeroși (2 sau 3), valoarea LDL-ului ar trebui să fie sub 130 mg/dl. Un nivel sănătos al HDL-ului atinge minimum 45 mg/dl.

Bine de știut: la femei, un coles­terol total prea redus provoacă depre­sii.

Este nevoie de medicamente dacă LDL-ul și colesterolul total sunt prea mari?

Nu, aceasta nu este o boală, ci deo­camdată doar o dereglare a meta­bolismului grăsi­mi­lor, spun spe­cia­liștii. Niciun medic respon­sabil nu recomandă un tratament doar din cauza unor valori prea ri­dicate ale coles­terolului. Acesta se impune doar dacă există și alți fac­tori de risc, cum ar fi diabetul, hi­perten­siunea, un e­ven­tual „co­lac” de grăsime pe abdo­men și talie, stre­sul sau fumatul etc.

Regula empirică: cu cât mai nu­meroși factorii de risc, cu-atât mai mare riscul de infarct și cu-atât mai ne­cesară terapia.

Și când devin necesare medicamentele?

Când riscul ca în următorii zece ani să fie grav afectate vasele sangui­ne crește peste 20%. Medicul sta­bi­leș­te acest nivel cu ajutorul unei tabele de ris­curi. Atunci, se recoman­dă în pri­mul rând sta­tinele, care sto­pează producția de coles­te­rol la ni­velul ficatului. În cazul unui trata­ment mai lung, trebuie veri­fi­cate în mod regulat enzimele hepa­ti­ce. Un efect secundar pozitiv al sta­ti­nelor: com­bat apariția bolii Alzhei­mer.

Din ce cauze crește nivelul colesterolului?

Valorile ridicate sunt o urmare a consumului de ali­men­te prea grase (mai ales cu multe gră­simi animale), dar și a lipsei de miș­care, a pi­lulei anti­con­cep­țio­na­le, a cor­tizo­nu­lui, a hi­potiro­idiei, a afec­țiu­nilor renale și a al­coo­lului și es­presso-ului în can­ti­tăți prea mari. Există, însă, și un nu­măr destul de ma­re de persoane la ca­re ni­ve­lul ridicat al coleste­rolu­lui este con­genital.

Un stil de viață sănătos poate ține în șah grăsimile din sânge?

Da. Schimbând alimen­tația, va­loa­rea colesterolului poate fi redusă cu până la 15 procente. Mai puține gră­simi animale saturate în carne și brânzeturi frânează producerea co­les­te­rolului și stimulează chiar des­compunerea acestuia.

Merele sunt niște ade­vărate „as­pi­ratoare” de co­les­terol. Conform unui studiu efectuat la „Florida State Uni­versity”: un măr mare pe zi re­du­ce LDL-ul cu 23%, într-un in­ter­val de șase luni. Iar sportul – aler­garea și mer­sul pe bi­cicletă (zilnic 30 de mi­nute) – face să crească HDL-ul cu 20%.

Ce rol joacă trigliceridele?

Aproape toată lumea se teme de colesterol și nimeni de trigliceride. Deși ar trebui s-o facă. Tri­gliceridele reprezintă circa 90% din grăsimea ali­mentară și organismul le produce, el însuși, din zahăr și alcool. Trigli­ceridele accelerează scleroza­rea vase­lor sanguine și îngroașă sângele. Iar ambele sporesc riscul de infarct mio­cardic, de atac cerebral sau de pan­creatită. Nivelul trigliceridelor ar tre­bui să fie neapărat sub 150 mg/dl.

Nivelul colesterolului este mai ridicat la femei sau la bărbați?

Estrogenii protejează femeile de valori prea ri­dicate ale colesterolului. Dar la me­nopauză, pro­ducția de es­tro­­geni scade. Ur­marea: valorile co­les­­tero­lu­lui sunt mai mari decât la băr­­bați. Acesta este și moti­vul pentru care, după vârsta de 50 de ani, ca­uza cea mai frecventă a decesului la femei o repre­zintă afec­țiu­nile cardio-vascu­lare. Tera­pia cu hormoni re­du­ce, ce-i drept, LDL-ul cu 10%, dar conco­mi­tent, provoacă o creș­tere a nivelului trigliceridelor cu 25%. Deci: hor­mo­nii artificiali nu protejează, în niciun caz, inima și vasele sanguine.

Tabelul de mai jos este un ghid sim­plu, dar efi­cient, în ceea ce pri­veș­te colesterolul: vă ajută să afla­ți ra­pid ce alimente sunt capabile să re­ducă nivelul grăsimilor din sânge.

Produse bune și rele pentru dvs.

Carne, mezeluri

BUNE: Vițel, iepure de casă, vânat, mușchi de vită, potârniche, bibilică, pui, curcan (toate păsările fără pielița grasă)

RELE: Carne grasă, pate de ficat, salam, pate din carne, mezeluri, cârnați, crenvurști, măruntaie, rață

Pește, fructe de mare

BUNE: Păstrăv, cod, biban, somon, hering, ton,    macrou

RELE: Crustacee și moluște, precum: crabi, raci, creveți, midii, homar, calamar, anghilă, scrumbie afumată

Produse lactate, ouă

BUNE: Lapte și iaurt cu grăsime 1,5%, zer, lapte bătut, kefir, brânză și cașcaval cu 10% grăsime, brânză de vaci, urdă

RELE: Lapte integral cu 3,5% grăsime, lapte conden­sat, frișcă, brânză grasă cu grăsime 40-80%, smântână, peste 3 ouă pe săptămână

Fructe și legume

BUNE: Mere, pere, grepfruit, pru­ne, avocado, anghi­nare, fa­sole, usturoi, țelină, boabe de soia, roșii, mazăre, ceapă

RELE: Cartofi prăjiți, chipsuri, produse din cartofi fără indicația compușilor grăsimilor, fructe zaharisite

Nuci

BUNE: Nuci, migdale

RELE: Nuci de cocos, nuci sărate, arahide

Produse cerealiere

BUNE: Pâine și paste din făină in­te­grală, orez, muesli, mălai, boabe de alac, hrișcă, mei

RELE: Produse de panificație cu grăsimi, precum croissan­tele, brioșele, aluatul de foitaj sau aluatul opărit

Dulciuri

BUNE:Sorbet (înghețată de fructe), jeleuri, salată de fructe, budinci cu lapte degresat

RELE: Zahăr, miere, marmela­dă, torturi cu cremă, înghețată cu lapte, bu­dinci cu lapte nede­gre­sat, ciocolată, nuga, pra­line, produse de ron­țăit (biscuiți, sticksuri etc.)

Băuturi

BUNE: Apă minerală, ceaiuri de plante și fructe, sucuri de fructe și de legume fără adaos de zahăr, ceai negru, ceai verde

RELE: Cafea nefiltrată, espresso, ciocolată caldă, băuturi alcoolice