RECE și CALD

– Sănătate cu ajutorul temperaturii –

Bărbații, mai călduroși, femeile, friguroase

Pățiți și dvs. la fel? Odată ce corpul ajunge la temperatura optimă de funcționare și se simte confortabil, multe lucruri decurg mai bine. Unii oameni se culcă de pildă seara cu șosete, pentru că somnul refuză adesea să-i cuprindă atâta timp cât au picioarele reci. Pe de altă parte, este bine cunoscut faptul că temperatura optimă diferă de la om la om, iar acest lucru provoacă adesea înfrun­tări. Diferențe preg­­nante se remarcă mai ales între sexe: în timp ce băr­bații continuă să stea în mâ­necă scurtă, în avi­oanele cu aer condi­ționat, mul­te femei nu știu cum să-și pună mai repede jachetele sau eșar­­fele. În acest caz, joacă un rol im­portant raportul dintre mușchi și grăsime. Muș­chii gene­rează căldură, în timp ce grăsimea o poate doar izola. În medie, cor­pul femeilor este alcă­tuit din 25% mușchi și 25% gră­sime, în timp ce corpul bărba­ților este format din 40% mușchi și 15% grăsi­me. În plus, pielea bărbaților este cu aproximativ 15% mai groasă și poate reține mai bine căldura. Acestea sunt diferențe de care tre­buie să ținem seama: un studiu recent indică de pildă că fe­meile lucrează mai bine și obțin per­formanțe mai bune în birouri căldu­roase. În schimb, pentru bărbați este invers. Cercetătorii de la Uni­versitatea din California de Sud au investigat influența tempe­raturii asupra perfor­manței mentale a bărbaților și femeilor. Cei 543 de subiecți de testare au rezolvat o serie de sarcini cognitive, care au fost efectuate la di­ferite temperaturi ambientale. Oamenii de știință au constatat că influența pe care a jucat-o tempe­ratura a variat semnificativ între bărbați și femei. Când temperaturile au fost mai ridicate, femeile au calculat mai bine și au obținut rezultate mai bune. Fiecare grad supli­mentar a crescut per­formanța femeilor, care a atins un punct maxim între 30 și 33 de grade. Bărbații au obținut, dimpotrivă, rezultate bune la temperaturi mai scăzute, în special când acestea au coborât sub 20 de grade. Pe măsură ce temperaturile au crescut, per­formanța lor a scăzut, chiar dacă nu într-un mod la fel de evident.

Puterea căldurii în medicină

Căldura poate chiar să ame­lioreze diferite afecțiuni. Celți­lor, grecilor și romanilor le plă­cea, de exemplu, să-și cons­truiască orașele lângă izvoare termale. Terapeuții au decretat, încă din cele mai vechi timpuri, căldura drept re­mediu eficient împotriva bolilor. Cel mai vestit medic al Greciei antice, Hipo­crate, spunea: „Cine nu poate fi vindecat cu căldură, nu poate fi ajutat să fie iar sănătos”. As­tăzi, terapia cu căldură este o parte integrantă a medicinei. Bine-cunoscute sunt, de pildă, nă­molul Fango sau lămpile cu căldură, care sunt folosite local în fizioterapie, pentru dureri de spate și pro­bleme articulare, sau în medicina sportivă, pentru accidentări provocate prin su­pra­so­licitare, precum întinderile muscu­lare. În urma tratamentului, mușchii afectați se relaxea­ză, iar activarea receptorilor de căldură face să treacă în plan secund receptorii de durere. Studiile au arătat că o terapie ter­mică continuă, efectuată cu plas­turi cu efect de încăl­zire (ca cei chi­nezești, existenți în farmacii), este mai eficientă decât analgezicele în tratamentul durerilor de spate. De compresele termice pot beneficia și femeile care se confruntă cu dureri menstruale. Căldura poate ajuta in­clusiv la vindecarea rănilor, după cum a arătat un studiu din 2016, vizând tratarea ulcerului piciorului diabetic. În plus, căldura stimulează circulația prin dilatarea vaselor de sânge și are un efect relaxant și de redu­cere a stresului. Căl­dura din interior și exterior ne liniștește stomacul și ame­liorează cram­pele și durerile. Stomacul și intes­tinul pot fi    calmate cu ajutorul unei perne încăl­zi­toare, dar și bând o ceașcă de ceai cald de mu­șețel. Iar tem­peraturile pot com­bate și răcelile. Băile de picioare în tim­pul cărora încălzim apa în mod progresiv ajută la încălzirea între­gului corp. Începeți cu apă la 36 de grade și creșteți la fiecare două-trei mi­nute tempe­ratura cu două-trei grade, până ajungeți la 42 de grade. În schimb, plaja nu este re­comandabilă dacă aveți gri­pă, pentru că lumina UV slăbește sis­te­mul imunitar. Ex­perții ne recomandă să evităm soa­rele, chiar și când ne con­fruntăm doar cu o ră­ceală ușoară.

* Terapia prin hipertermie – în ca­drul acestei proceduri medicale, tempe­ra­tura centrală a corpului este crescută în scop terapeutic, la 38,5 până la maxi­mum 40,5 grade Celsius. Această febră artifi­cială este creată cu ajutorul unei băi com­plete sau al razelor infra­roșii.    Termo­terapia este utili­zată în cazul bolilor infla­matorii cronice, precum bolile autoimune și reuma­tologice, dar și în cazul sin­dromului colo­nului irita­bil, osteoartritei, bolii Lyme și hiper­ten­siunii arteriale rezistente la terapie. Efecte foarte bune se pot observa și în fibro­mialgie, afecțiune caracterizată de dureri mus­culo-scheletale. Procedura este folosită și în tratarea sin­dromului Long Covid, ca parte a unui con­cept de terapie integrativă, care utilizează hiper­termia moderată, la nivelul întregului corp. Căldura relaxează totodată musculatura profun­dă, iar cu ajutorul ei se modifică percepția dure­rii și este reglat sistemul nervos autonom. Mulți pacienți constată în urma tratamentului o ame­liorare semnificativă și de durată a simptomelor. Deși, la fel ca în cazul oricărei terapii, ea nu are aceleași efecte la toată lumea. Există chiar și dovezi potrivit cărora căldura are un efect po­zitiv, inclusiv asupra psihicului. Oamenii de ști­ință din SUA au arătat că hipertermia mo­derată, utilizată asupra întregului corp, îmbu­nătățește pe termen lung starea de spirit a pa­cienților de­presivi.

La ce e bun frigul?

Pe cât de importantă este pentru noi căldura, pe atât de util se poate dovedi și frigul. În vreme ce strămoșii noștri erau expuși la diferențe mari de temperatură, noi trăim într-o lume mai stabilă din acest punct de vedere. Deși sistemele de încălzire și dușurile calde ne oferă o stare de confort, ele nu sunt întotdeauna sănătoase, deoarece stimulii termici antrenează vasele de sânge și mușchii, activează metabolismul și mențin în alertă sistemul imunitar. Deci, nu este de mirare că terapia prin frig redevine din ce în ce mai populară. Ea a fost practicată încă din vremuri străvechi: Hipocrate folosea afuziunea cu apă rece, pentru a ameliora tetanosul, guta și reumatismul, și folosea compresele reci și umede, pentru a trata pacienții cu stări febrile. În secolul al XIX-lea, Sebastian Kneipp s-a vindecat de tuberculoză, făcând băi în Dunărea rece ca gheața și a conceput o terapie care continuă să fie populară și în zilele noastre. În tratamentele Kneipp clasice, precum băile parțiale la genunchi, băile de brațe sau dușurile alternante, stimulul rece duce la o vaso­cons­tricție pe termen scurt și apoi la o creștere re­flexă a fluxului sanguin. Cine urmează aceste tratamente în mod regulat, devine mai rezistent la frig, își reglează tensiunea arterială, își în­tărește sistemul cardiovascular, previne dez­voltarea venelor varicoase, își stimulează sis­te­mul imunitar și metabolismul și inhibă radi­calii liberi nocivi. Chiar și nervii și psihicul au de câștigat: terapia cu apă rece frânează sis­temul nervos simpatic, o diviziune a sistemului nervos autonom, și întărește în schimb omolo­gul aces­tuia, sistemul nervos parasimpatic, ca­re este responsabil pentru regenerare și calm. În plus, terapia prin frig ajută la eliberarea de hormoni ai fericirii, oferindu-le celor care o urmează o stare de bine.

Tratamente locale cu gheață: fac parte din repertoriul standard al medicilor sportivi: ele opresc sângerarea și durerea, previn vânătăile și ameliorează inflamația. Mai spectaculoasă este terapia cu frig extrem, în care tempe­ra­turile foarte scăzute sunt de obicei generate cu ajutorul azotului lichid. Ea ajută în cazul bo­lilor reumatice inflamatorii, al osteoartritei, al sindromului durerii cronice sau al tensiunii musculare. Pacienții pătrund într-o cameră care, la minus 110 grade, oferă un stimul atât de puternic de frig, încât creierul „uită” durerea pro­vocată de reumatism. Frigul poa­te distruge și țesutul adipos nedorit: procedura numită criolipoliză folosește un dispozitiv prin care grăsimea e răcită până la minus nouă grade Cel­sius. Temperaturile de sub zero grade atacă și celulele bolnave: dermatologii îngheață cu azot li­chid negii, hemangioamele și petele pig­men­tare.

O procedură criochirurgicală comună în care frigul este introdus în țesut este crioablația, pe care o folosesc, de pildă, spe­cia­liștii în inimă, pen­tru a trata fibrilația atri­ală. Ei introduc un lichid de răcire într-un „crio­ba­lon”, care este des­fășurat în atriul stâng. Când ba­lonul face contact cu pe­retele inimii, struc­turile ner­voase situate acolo care sunt respon­sabile de fibri­lația atrială îngheață și nu mai provoacă probleme.

Sfaturi practice

– O cale de a traversa cu bine toamna și iarna –

Stările de o­boseală și frig pot indica o ca­rență de vita­mina B12. Dacă nu vă puteți sa­tisface prin ali­mentație necesarul de patru micrograme pe zi, vă pot ajuta suplimentele ali­mentare.

* Mirodeniile, precum ghimbirul, scor­țișoara, piperul negru, ardeiul cayenne, chime­nul și turmericul încălzesc, la rândul lor, orga­nis­mul. De reținut este că nu doar scorțișoara din mâncare ne poate ajuta să ne încălzim, ci și cea folosită la fabricarea branțurilor dis­ponibile în magazinele naturiste, care stimu­lează circulația sângelui în tălpi.

* Băile ne încălzesc din interior – iar dacă adăugăm în apă și câteva picături de ulei esen­țial de brad, ele ne stimulează și mai mult cir­culația sân­gelui. Procedurile menite să sti­mu­leze cir­culația sângelui și căl­dura sunt deo­sebit de bune pentru ame­liorarea du­rerilor ar­ticulare cauzate de artro­ză.

* Pentru pro­ble­me ar­ti­culare acu­te și acci­den­­tă­rile sufe­rite din cauza e­for­tu­lui fizic, se reco­man­dă, în schimb, să ținem în sus mem­brul afec­tat și să ne folosim de puterea cal­man­tă a terapiei prin frig. În­tot­deauna e bine să vă puneți cir­culația în mișcare    prin exerciții fizice. An­trenamentul de forță este ideal, pentru că ne în­călzește și ne dezvoltă mușchii, care ne pro­tejează apoi de frig chiar și când ne aflăm în repaus.

Terapie prin frig care poate fi efec­tuată acasă

* Baia parțială a genunchiului ajută, de pildă, la combaterea senzației de pi­cioare grele, a afecțiunilor venoase, a hipertensiunii arteriale, a durerilor de cap, a migrenelor și a tulburărilor de somn. Turnați apă rece pe degetele de la pi­ciorul    drept și mutați apoi jetul de apă în sus, pe fluierul piciorului, până ajungeți deasupra genunchiului, unde lăsați să curgă apa rece timp de câteva secunde. Apoi treceți la partea inte­ri­oară a piciorului, de la genunchi până la talpă. Repetați pe partea stân­gă. În final, lăsați apa să curgă pe tăl­pile ambelor picioare. Lăsați apa să se usuce fără să vă ștergeți, apoi puneți-vă șo­setele.

* Dușul alternant întărește sistemul imu­nitar, activează și stabilizează circulația, îmbu­nătățește reglarea căldurii și antrenează vasele de sânge. Faceți mai întâi un duș cald, apoi direcționați un jet de apă rece întâi pe picio­rul drept și apoi pe cel stâng, pornind pe exterior, de jos în sus, și apoi pe interior, de sus în jos. Procedați la fel cu brațele. La final, clătiți-vă cu apă rece pieptul, abdomenul, gâtul și fața.

* Mersul des­culț prin zăpadă sau rouă îmbu­nă­tățește cir­cu­lația sân­gelui, previne venele varicoase, în­tărește sis­temul imu­nitar și nervos și ajută îm­potriva durerilor de cap. Pășiți cu pi­cioa­rele goale prin zăpadă sau rouă proaspătă, timp de câteva se­cun­de (durata poate fi mărită treptat, până la patru minute). Uscați-vă apoi pi­cioarele și puneți-vă șosete.

Alte sfaturi

* „Doctorul gheață” oprește sângerarea, ame­­­liorează durerea și reglează procesele infla­ma­torii. Frigul activează sistemul imunitar.

* Căldura este bună pentru răceli, dureri articulare și probleme de sto­mac și sti­mu­lează psihicul. Căldura și frigul pot fi de folos chiar și în tratamentele anti-cancer.