Certurile care au izbucnit în coaliția guvernamentală PSD – PNL au o clară motivaţie electorală. Cele două partide nu au intrat „în clinciuri” din cauza diferențelor doctrinale dintre ele, redescoperite brusc înaintea anului electoral 2024: aceste diferențe nu le-au împiedicat să guverneze împreună în ultimii doi ani. PSD și PNL au contribuit deopotrivă la criza economică, la deficitul bugetar uriaş, la creșterea accelerată a costului vieții și la starea deplorabilă a sistemelor de sănătate și învățământ. Chiar și legea creşterii pensiilor, „mărul discordiei”, a fost, până la urmă, acceptată de conducerile ambelor partide. Polemica dură dintre ele a avut ca pretext identificarea surselor de finanţare a pensiilor, știut fiind că limita deficitului bugetar a fost depășită, că fondurile structurale, acordate de UE prin PNRR, sunt puse sub semnul întrebării, că – pe scurt – „nu mai sunt bani”, iar împrumuturile tot mai costisitoare. Unii lideri ai PNL-ului, în frunte cu prim-vicepreședintele formaţiunii, Rareș Bogdan, s-au alarmat că „umplerea golului” bugetar se va face prin noi taxe și impozite, ce vor greva veniturile cetățeanului de rând și vor secătui „capitalul românesc” care este, în principiu, motorul economiei naționale. Liberalii, a accentuat Rareș Bogdan, nu-și pot permite să abdice de la viziunea lor doctrinală, ce presupune cota de impozitare unică, facilități pentru reinvestirea capitalului autohton acumulat, reducerea impozitării muncii etc. Rareș Bogdan a ameninţat, chiar, cu ruperea coaliţiei, dacă PSD-ul, partenerul „mai mare” al PNL-ului, nu găsește alte modalități de umplere a bugetului. Dar oare de ce s-a inflamat tocmai acum bătăiosul lider liberal, având în vedere că gruparea sa nu a făcut nimic în ultimii ani pentru prevenirea „liberală” a situaţiei? Explicaţia este simplă. Apropierea alegerilor din 2024 a declanşat o cursă frenetică pentru păstrarea sau chiar creşterea electoratului propriu. După toate sondajele, PNL-ul a intrat într-un trend electoral descrescător, ce riscă să îl plaseze pe locul trei sau patru în ierarhia partidelor. Consecinţa participării sale la guvernare împreună cu PSD-ul este reducerea la starea de „partid-balama”, la mâna viitoarelor grupări majoritare. Cum ideea participării lui la alegeri pe liste comune cu PSD-ul ar însemna ştergerea identității liberale, liderii grupării au trecut la căutarea celor mai eficiente soluţii pentru recalibrarea impactului electoral. Totuși, o rupere a coaliţiei nu intră în calcul, pentru că retragerea de la guvernare le-ar priva liberalilor clientela de la accesul la resursele bugetare. Dacă PSD-ul și-a mulțumit, oarecum, electoratul, prin creşterea pensiilor și salariilor, PNL-ul nu are altă rezolvare decât să promită că va apăra, cu preţul posibilei retrageri de la guvernare, interesele votanţilor săi. Manevra este, totuşi, primejdioasă pentru că ruperea parteneriatului cu PSD îi pune pe liberali în poziţie de inferioritate față de posibilii parteneri din centru-dreapta scenei politice. La rândul său, PSD-ul nu prea are oportunități de alianțe noi. Prezumtivul „pol al dreptei” (USR, FD, PMP) nu va face niciun compromis cu PSD-ul, în virtutea poziției sale antipopuliste și a aderării sale ferme la doctrinele și programele „de dreapta”. Chiar și extremistul AUR, care copiază în mare măsură programele „socializante” ale PSD-ului, respinge o posibilă asociere postelectorală cu acesta. AUR mizează pe uzura guvernării de „centru-stânga” aflată în funcţiune, pe critica corupţiei calificate a acesteia, alături de denunţarea „suveranistă” a amestecului „străinătății” în administraţie. Pe cai mari, datorită pierderii încrederii electoratului în clasa politică actuală, AUR – cu un program justițialist și naţionalist, dar fără soluţii concrete la criza în care țara plonjează, s-ar deschide, de aceea, mai degrabă spre opoziţia la guvernarea PSD-istă. Declaraţiile antiPSD-iste ale liderilor AUR trebuie, însă, preluate cu o anume rezervă, ştiut fiind că, orientarea ei anti-occidentală o face greu de acceptat pe o scenă politică normală. În eventualitatea câștigării alegerilor, PSD-ul îi va prelua „reprezentanţii” la bucată, cum s-a mai întâmplat în trecutul politic imediat. Marele „perdant” al jocului politic românesc este, în acest moment, PNL-ul, partidul ce adună… toate speranțele de schimbare ale românilor.
