• La începutul lui 2020, când un nou virus s-a răspândit în întreaga lume, în decurs de doar câteva săptămâni, prea puțini au fost aceia care au înțeles că această pandemie reprezintă un avertisment urgent: pentru a putea duce o viață sănătoasă, trebuie să ne gândim și la mediu. Prevenția capătă astfel o nouă dimensiune •
Cum să ai oxigen, când tai pădurile?
Sănătatea este cel mai de preț bun al nostru, iar noi ne străduim să o menținem printr-un stil de viață adecvat: hrană curată, mișcare, relaxare, spiritualitate. Dar asta nu mai este suficient. Sănătatea reprezintă cu mult mai mult decât bunăstarea individuală, ea fiind componenta unei lumi sănătoase la nivel global. Refuzăm deja de prea multă vreme să acceptăm că nouă și următoarelor generații ne va fi greu să ducem o viață sănătoasă, atâta timp cât continuăm să defrișăm pădurile, care ne asigură oxigenul, să poluăm, să contaminăm apa, aerul, solul și atmosfera cu otrăvuri, primejduind astfel și viața animalelor, scurtându-ne viața în mod dramatic.
Ecosistemele nu reacționează liniar. Adesea se întâmplă ca daunele să treacă neremarcate multă vreme – iar apoi este, dintr-o dată, prea târziu! De aceea este atât de important să privim la ceea ce se întâmplă, să ne informăm și să ne lăsăm călăuziți de o busolă morală. Numai așa vom găsi o cale bună de a asigura vindecarea și recuperarea planetei noastre. Iar această perspectivă a „sănătății pentru toți”, numită Planetary Health, ne aduce beneficii și nouă, oamenilor.
Ciripitul păsărilor a amuțit
Schimbările climatice și dispariția diferitelor specii au ajuns între timp să reprezinte o amenințare existențială majoră pentru umanitate. Inclusiv la noi în țară, am ajuns să observăm semnele destul de avansate ale schimbărilor climatice: zile de foc în timpul verii, ploi abundente, secetă regională și inundații. Treptat, devine vizibilă și tendința dispariției anumitor specii: de parbrizele noastre se lovesc tot mai puține insecte, iar în grădini, în parcuri și păduri, se aud ciripind tot mai puține păsări. Însă tot ne este greu să credem că problemele de mediu din lume sunt într-adevăr chiar atât de mari. Dispariția unor animale despre care n-a auzit mai nimeni, precum lăcarul de pipirig sau anostraca, trece aproape neobservată. Abia după ani de zile încep să întâmpine dificultăți și alte specii, mai robuste – iar odată cu ele, ne confruntăm și noi, oamenii, cu probleme, pentru că și noi suntem întru totul dependenți de un ecosistem intact. „Un stil de viață greșit pune în pericol sănătatea dvs., a copiilor și a nepoților dvs.!” Acest avertisment ar trebui să poată fi întâlnit la tot pasul. Fie în privința anumitor alimente, obiecte vestimentare și de mobilier, fie în cea a plantelor de interior și exterior, a electrocasnicelor, telefoanelor mobile și vehiculelor ori chiar în cea a ofertelor de călătorie sau de petrecere a timpului liber.
Pierderea habitatului le apropie pe animale de oameni, cu boli cu tot
Consecințele pe care comportamentul uman greșit le are asupra sănătății nu mai pot fi trecute cu vederea. În ultimele decenii, epidemiile și pandemiile cauzate de agenți patogeni necunoscuți până în prezent au izbucnit la intervale din ce în ce mai scurte. Iar animalele au fost purtătoarele a aproape trei sferturi din aceste boli infecțioase. Faptul că așa-numitele zoonoze sunt în creștere nu reprezintă o surpriză pentru experți. „Cetățenii planetei, tot mai numeroși, au nevoie de hrană și locuințe, iar prin defrișări se obțin suprafețe folosite inclusiv ca pășuni și terenuri agricole. Acest fenomen se produce în detrimentul animalelor sălbatice. Ele își pierd habitatul și locurile de refugiu, ceea ce are drept rezultat întețirea contactelor dintre animale și oameni. În acest fel, intrăm în cele din urmă în contact cu agenți patogeni care reprezintă noutăți absolute pentru sistemul nostru imunitar. Mai există și o altă legătură strânsă între pandemiile virale, dispariția speciilor și supraexploatarea naturii. Cu cât sunt decimate și distruse mai multe animale și plante, cu atât crește riscul producerii unor noi pandemii. Pentru că în regiunile folosite de oameni se creează un peisaj omogen, în care supraviețuiesc doar câteva specii dominante. În astfel de zone, agenții patogeni dispun de suficient timp pentru a se înmulți și a se modifica în avantajul lor. Iar mobilitatea la nivel global, fluxurile internaționale de mărfuri și comerțul cu animale exotice, precum și utilizarea acestora ca animale de companie, favorizează apoi răspândirea rapidă a bacteriilor, virușilor și paraziților.
Întrebarea nu mai este dacă vor apărea noi zoonoze, ci doar când, unde și care vor fi acestea. „Transmiterea unui agent patogen de la animale la oameni nu reprezintă un eveniment ieșit din comun”, explică biologul olandez Georg van Dollen. „Nu există vreo barieră specială între animale și oameni, care, din perspectivă pur biologică, fac de asemenea parte din regnul animal. Astfel de transmiteri s-au produs de când ne știm. Faptul că interesul se concentrează în prezent aproape exclusiv asupra virusurilor corona și a variolei maimuței nu este un lucru bun. Procedând astfel, trecem cu vederea diversitatea agenților patogeni. Până acum ne-a interesat doar ce agenți patogeni ne afectează pe noi și pe animalele noastre de companie sau din ferme. Abia dacă conștientizăm că există un rezervor gigantic de agenți infecțioși, inclusiv viruși, la animalele sălbatice, și nu putem estima cât de periculoși pot deveni acești agenți patogeni pentru oameni”, a avertizat expertul. Agenți patogeni nou apăruți sunt și flavivirusurile, care provoacă boli, între care se numără febra galbenă, febra dengue sau febra West Nile.
Clima și sănătatea
Criza climatică ne îmbolnăvește, la rândul ei. Ignorarea consecințelor schimbărilor climatice nu ar fi catastrofală doar pentru planeta noastră, ci ar avea consecințe de amploare și asupra sănătății umane. Iată doar câteva efecte:
Căldura ne îmbolnăvește
Temperaturile foarte ridicate supun organismul unui stres uriaș și îi induc o stare de criză. Creșterea numărului episoadelor caniculare a făcut ca oamenii bolnavi să devină din ce în ce mai bolnavi, iar oamenii sănătoși să se simtă din ce în ce mai lipsiți de vlagă, apatici, morocănoși și irascibili. Multe afecțiuni, precum bolile cardiovasculare sau demența, se agravează în condiții de caniculă. Printre posibilele consecințe pe care le poate avea căldura extremă se numără, de asemenea, nașterile premature, accidentele vasculare cerebrale și atacurile de cord. Specialiștii se tem că multe decese se vor produce din acest motiv.
Căldura provoacă stres psihologic și mental
Stresul psihic și mental cauzat de temperaturile ridicate reprezintă o temă despre care în mediul public încă abia se discută. Perspectiva de a nu ne putea sustrage acestei călduri duce la probleme psihice care nu ar trebui subestimate, explică specialiștii. Se poate ajunge inclusiv la atacuri de panică. Cei afectați se tem pe bună dreptate că li întâmplă ceva și că nu pot face față acestor fenomene. Dacă la acest proces se adaugă insuficiența somnului odihnitor, cauzată de supraîncălzirea dormitoarelor, depresia și anxietatea pot ajunge la cote și mai mari. Căldura, pericol de nebunie! Incredibil, dar adevărat.
Căldura amplifică efectele nocive ale poluanților din atmosferă
Oxizii de azot, ozonul și praful fin – acesta este amestecul pe care îl respirăm, mai ales în orașe. În perioadele mai lungi de caniculă și când lumina soarelui este puternică, suprafețele de asfalt eliberează, la rândul lor, mult mai mulți poluanți.
Inhalarea aerului fierbinte și poluat acționează ca un fel de accelerator pentru bolile pulmonare. El favorizează producerea inflamației la nivelul țesutului pulmonar, proces care poate determina căile respiratorii să se îngusteze, chiar și în urma unor iritații ușoare. În plus, dacă plămânii au parte de o circulație sanguină proastă, din cauza pierderii de lichid care se produce prin transpirație, procesul de oxigenare poate avea de suferit, dându-ne senzația că ne confruntăm cu dificultăți de respirație.
Persoanele alergice o vor duce mai greu
Poluanții din aer afectează și alergenii din plante. Potrivit prognozei actuale, numărul persoanelor din Europa care sunt alergice la polen s-ar putea dubla până în 2060. CO2 stimulează creșterea plantelor și creează condițiile răspândirii unor cantități mai mari de polen. În plus, poluanții atmosferici nu numai că fac polenul mai agresiv, dar și stimulează planta să elibereze proteine modificate, care afectează și mai mult sistemul imunitar al persoanelor alergice. Schimbările climatice favorizează, de asemenea, proliferarea și dezvoltarea plantelor iubitoare de căldură, precum Ambrozia, al cărei polen poate declanșa atacuri severe de astm. Creșterea temperaturilor medii face, la rândul ei, ca sezonul alergiilor să înceapă din ce în ce mai devreme în cursul anului și să dureze mult mai mult, până toamna târziu. Nu se poate exclude ca, în viitor, sezoanele alergiilor să se succeadă aproape fără pauză. Situația este agravată și de poluarea apei (de exemplu, cu reziduuri de medicamente sau substanțe din materiale plastice), a solului și a aerului, care afectează și alergenicitatea proteinelor din mediu, plante și animale. De restul se ocupă reducerea diversității microbiene și a conținutului de nutrienți din sol.
O mână de pământ găzduiește, în mod normal, mai multe viețuitoare decât numărul de oameni din întreaga lume. Cu toate acestea, solurilor nu li se acordă aproape niciodată aprecierea corespunzătoare: ele sunt acoperite cu beton, fertilizate excesiv sau sterilizate cu sare.
„E necesar să fie făcut tămbălău”
În unele țări, medicii au început deja să reacționeze prin diverse oferte la urmările pe care le au schimbările climatice în plan individual. În cadrul consultației pe teme climatice, pacienții pot primi sfaturi individuale privind adaptarea și reziliența în fața provocărilor climatice și beneficiile reducerii nivelului de CO2 pentru sănătatea proprie și cea planetară. „Planetar” este cuvântul-cheie. Prevenția trebuie gândită în viitor la nivel global. Fizicianul Klaus Hasselmann, laureat al Premiului Nobel în 2021, a descoperit, însă, că oamenii nu sunt obișnuiți să reacționeze la acele probleme care evoluează într-un ritm lent. El a reușit să demonstreze că încălzirea globală din ultimii 20 de ani a fost cauzată de oameni. Adresându-se reprezentanților mișcării „Fridays for future”, a spus: „Ați realizat mult mai mult decât am reușit noi, cu comunicările noastre științifice. Chiar e necesar să fie făcut tămbălău, dar noi, oamenii de știință, nu suntem obișnuiți cu asta – aceasta este dificultatea noastră”.
Concluziile cercetărilor privind impactul crizei climatice sunt dezbătute în cadrul conferințelor internaționale și îi determină pe unii activiști să recurgă la acțiuni disperate, pentru a atrage atenția asupra dimensiunii globale a dezastrelor iminente și pentru a impune implementarea unor contramăsuri mai radicale. Sunt cunoscute atât problemele, cât și soluțiile pentru a le contracara, însă nu doar de oficialitățile guvernamentale depinde luarea unor decizii corecte. Cu toții putem face ceva pentru a determina o schimbare de paradigmă: unii prin presiune politică, petiții și proteste, alții printr-un consum mai conștient, care vizează economisirea resurselor și o abordare mai respectuoasă față de mama-natură. Consumați mai puține produse de origine animală, cumpărați produse care provin din regiunea în care trăiți, purtați haine din țesături naturale mai mult timp, acordați atenție originii anumitor produse, nu aveți încredere în orice etichetă, treceți la energie verde, reparați, în loc să cumpărați lucruri noi, permiteți ca grădina dvs. să fie cuprinsă într-o mai mare măsură de plante sălbatice, planificați-vă bine călătoriile cu mașina, gândiți-vă de două ori înainte de a lua avionul, consumați apa cu măsură, descărcați filmele și muzica, în loc să apelați la streaming, nu omorâți imediat orice insectă enervantă care vă iese în cale – iată doar câteva dintre numeroasele opțiuni care stau la îndemâna tuturor. Inversarea tendințelor va fi un proces foarte îndelungat, pentru că zeci de ani n-am făcut decât să privim, fără a face nimic. Nici măcar nu trebuie să salvăm lumea, ci „doar” pe noi înșine.
Consecințele încălzirii globale
Fiecare grad Celsius în plus înseamnă că, pentru 7% din populația lumii, resursele regenerabile de apă scad cu cel puțin 20%. Concentrațiile mari de CO2 reduc, de asemenea, cu 10 până la 14% conținutul de proteine din grâu, orez, orz și cartofi. Conținutul de minerale și oligoelemente s-ar putea reduce și în cazul anumitor plante alimentare.
(Sursa: Raport de evaluare al IPCC (International Climate Council).)
Dispariția speciilor
În fiecare zi, aproximativ 150 de specii cad ireversibil pradă extincției în întreaga lume. Numai în Europa au murit, în ultimii 40 de ani, 600 de milioane de păsări cântătoare. (Sursa: WWF, NABU)
Anomalii meteorologice
Prin inundațiile catastrofale din anul 2021, care au avut loc în Europa de Vest, au murit 220 de oameni. Paguba s-a ridicat la 460 miliarde de euro. Vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte din Europa de la începutul măsurătorilor meteorologice!
Reducerea suprafețelor împădurite
Peste 6 milioane de hectare de pădure dispar în fiecare an la nivel global. 25% din păduri sunt defrișate pentru a se asigura accesul la materiile prime din sol sau pentru a se crea noi plantații. (Sursa: Statisto)
Distrugerea mărilor și oceanelor
În fiecare an ajung în oceane aproximativ 12,7 milioane de tone de plastic. Metalele grele precum plumbul, mercurul și cadmiul, care provin în principal din apele uzate industriale, distrug la rândul lor flora și fauna oceanelor. (Sursa: BUND)
Romanian